Râul Iordan - Biruinţa asupra morţii

   Râul Iordan - Biruinţa asupra morţii

   Râul Iordan arată spre puterea morţii; aşadar, trecerea Iordanului înseamnă biruinţa morţii. ACEASTA ESTE RĂPIREA.

   Această parte a călătoriei are o legătură aparte cu Domnul Isus, căci Domnul Însuşi a fost botezat în râul Iordan. Coborârea Lui în apele botezului semnifică moartea. Iar ieşirea lui din apă înseamnă ÎNVIEREA. Puterea cea mai mare a lui Satan, ştim aceasta, este moartea însăşi. Este ca şi cum Domnul îl provoacă pe duşmanul Său spunându-i: "Fă-Mi ce poţi" (compară cu Evrei 2.14). Iar Satan a făcut într-adevăr tot ce i-a stat în putinţă. Dar Dumnezeu are puterea de înviere. Năzuinţa lui Satan era să-L dea pe Domnul morţii depline, cu toate acestea viaţa Domnului nu poate fi nici atinsă, nici ţintuită de moarte. DOMNUL TRECE BIRUITOR! În afară de învierea Domnului, nici o altă putere nu poate birui moartea. Viaţa pe care noi o primim la naşterea din nou este tocmai această viaţă de înviere. Iar puterea vieţii de înviere va izgoni moartea!

   Trecerea Mării Roşii şi trecerea Iordanului sunt două lucruri diferite ca semnificaţie. Trecerea Mării Roşii este un eveniment care s-a produs sub presiunea împrejurărilor. Copiii lui Israel erau urmăriţi de duşmanii egipteni şi ar fi fost măcelăriţi dacă n-ar fi traversat-o. Trecerea Iordanului însă a fost o acţiune voluntară şi aleasă de fiecare. Unii refuză astăzi să treacă râul Iordan; ei nu caută puterea de înviere. Pavel preţuia foarte mult această putere şi o căuta cu tot dinadinsul. Toţi copiii lui Dumnezeu au fost aduşi la viaţă împreună cu Domnul; cu toate acestea, mulţi nu au experimentat în vieţile lor puterea învierii Domnului. De aceea nu experimentează biruinţa asupra morţii.

   În acest ceas al istoriei, când răpirea este aproape, credincioşii trebuie să biruiască şi ultimul duşman care este moartea. Noi trebuie să biruim moartea, fie ea şi fizică, mentală sau spirituală. Lumea este îmbâcsită astăzi de o atmosferă în care domneşte moartea. Pe de altă parte, mulţi dintre cei pe care-i foloseşte Domnul suferă de slăbiciuni fizice şi de boală. Pe de altă parte, minţile multor sfinţi par a fi paralizate; gândirea, memoria şi puterea lor de concentrare nu mai sunt la fel de treze ca înainte. Mai mult, duhurile multor creştini par să fie înfăşurate de moarte; duhurile lor sunt inactive, lipsite de putere, istovite, paralizate, incapabile să facă faţă la tot ceea îi înconjoară. De aceea, în aceste zile de pregătire pentru RĂPIRE, creştinii trebuie să înveţe să treacă râul Iordan - SĂ BIRUIASCĂ MOARTEA. Trebuie să învăţăm să ne împotrivim puterii ei atât în noi, cât şi în afara noastră. Trebuie să experimentăm puterea de înviere în toate lucrurile. Trebuie să aducem tot mai multă mărturie despre faptul că Domnul nostru a înviat din morţi şi că noi, cei care am mers împreună cu EL în moarte, de asemenea am înviat.

   Pentru a primi revărsarea Duhului, ca Elisei şi pentru a avea parte de răpire, ca Ilie, trebuie să începem călătoria de la Ghilgal şi să mergem mai departe până ce ajungem să trecem râul Iordan. Căci Duhul Sfânt nu poate coborî decât asupra acelora care sunt plini de viaţa de înviere. Să nu ne gândim că, din moment ce suntem născuţi din nou, vom fi răpiţi. Domnul nu-l poate răpi pe cel care nu este gata. Astfel, înainte de o răpire ca aceea a lui Ilie trebuie să experimentăm Ghilgalul, Betelul, Ierihonul şi râul Iordan.

   Dumnezeu ne spune că vom fi răpiţi!

   De aceea, să mergem pe calea pe care trebuie să mergem - începând de la Ghilgal şi sfârşind pe celălalt mal al Iordanului. Şi vom descoperi că Dumnezeu Se află acolo, aşteptându-ne!