prin vai si pe pisc-uri

                                                    Prin vai si pe pisc-uri

In ultima perioada am experimentat  ‚vaile’. Nu stiu dece, dar a fost si e una foarte grea. Nu imi puteam imagina nici-odata cum e sa fi in vale, dar am experimentat ca se da o lupta foarte dura, acolo sunt monstri (fii) lui Anac, in fata carora ma simnt ca o lacusta. In lupta cu ei au fost momente in care am cazut, crezand ca voi ramane jos pentru totdeauna, dar... Domnul  meu Isus Cristos ma ridicat sa pot sta din nou in picioare. Dar culmea, lupta a continuat! Crezand pentru o clipa ca am scapat. Cu rani si obosit, asa trebuie sa continui lupta, doar prin harul lui Dumnezeu sa razbesc sa inving dusmanul in aceasata lupta si sa apuc sa am din nou un ,respiro’ undeva pe un pisc. Pentru a prinde puteri  ca sa cobor din nou, inaintand spre patria mea.

Cu lacrimi, cu suspine, cu lovituri care provoaca rani atat de adanci, trebuie sa fac fata multor lucruri; spun ‚trebuie’ pentru ca o fac de dragul Domnului meu.

Ma framant asa de tare pentru starea omeniri, si de foarte multe ori vad un infinit fara sfarsit, in care omenirea s-ar invarti intr-un cerc , intr-un haos cumplit. Asat ma intristeaza asa de mult pentru ca il scot pe Dumnezeu din schema. Cu tot ceea ce stiu si aflu, de foarte multe ori suveranitatea lui Dumnezeu este pusa la incercare in fiinta mea. Si ori-decate-ori se intampla asta, ma cufund in plans pentru ca framantarile sunt mai puternice de cat credinta. Daca nu ar fi harul lui Cristos in viata mea, de mult nu as mai fi ....

Acum sunt in ‚vale’ , mie dor sa fiu din nou pe ‚pisc’. Sunt in urcare, dar foarte greu e inaintarea spre urmatorul ‚vis’. Mie dor sa fiu din nou pe ‚pisc’ , acolo sus de unde pot privi spre ‚paradis’ . Am pornit sprea ea, si iubesc Imparatul care guverneaza tara mea. Mie asa de dor de parca am mai fost acolo candva.

Sunt ca Luther alta-data, cand privea pe geam si ingrijorat intreba pe Dumnezeu : ‚A cui e lumea?’. Normal ca e a lui Dumnezeu, si atunci dece ma framant eu pentru ea. Dumnezeu o iubeste, ma iubeste si te iubeste, asa ca, El sa ingrijit pentru toate, si toate merg dupa planul Sau, si nimic si nimeni, nu-l poate schimba; El conduce istoria, El ma conduce si pe mine.

„ O ... nenorocitul de mine, cine ma va izbavi de acest trup de moarte?”