Marele obstacol în calea trăirii vieții răstignite -2-

Soluția pentru încrederea în sine

Întrebarea pe care trebuie să o pun este: CUM ÎNVĂȚĂM ACEASTĂ NEÎNCREDERE ÎN SINE?

În esență, Dumnezeu are patru moduri diferite de a rezolva această problemă. Acestea sunt susținute și confirmate de scriitorii devoționali, de marii autori de imnuri și de biografii creștini. Ele sunt țesute ca un fir comun în viața celor care s-au dedicat a trăi viața răstignită.

O sclipire de inspirație sfântă în sufletul vostru

Cred că prima și cea mai bună soluție pentru încrederea în sine este ca Dumnezeu să dea o sclipire de inspirație sfântă în sufletul vostru și să o demaște.

Așa li s-a întâmplat multora. De exemplu, Fratelui Laurențiu. În Practicarea prezenței lui Dumnezeu, el a scris că timp de 40 de ani nu a fost nici măcar o clipă în afara prezenței conștiente a lui Dumnezeu:

Când am luat crucea și m-am hotărât să-L ascult pe Isus și să umblu pe această cale sfântă, m-am gândit că va trebui să sufăr mult.

Apoi, a făcut o afirmație destul de stranie:

Dintr-un motiv oarecare, Dumnezeu nu m-a găsit niciodată vrednic de multă suferință. M-a lăsat pur și simplu să mă încred în continuare în El și eu am dat la o parte orice încredere în mine însumi și m-am încrezut complet în Dumnezeu.

Fratele Laurențiu trăia viața răstignită, crezând că Hristos e în el, în jurul lui și lângă el. Și se ruga tot timpul.

Dumnezeu a dat o sclipire de inspirație sfântă inimii lui Lady Julian de Norwich și, datorită revelațiilor pe care le-a primit ea, a știut pe loc că nu e bună de nimic și că Isus Hristos este totul. A rămas în această poziție până în ziua morții ei. Probabil că aceasta e calea cea mai ușoară pentru ca noi să pricepem - ca Domnul să ne pună în inimă o sclipire bruscă de inspirație sfântă, care să ne arate cum suntem în realitate. Desigur, acesta e punctul în care doctrina noastră ne stă în drum. Putem crede întregul sfat al lui Dumnezeu, dar viața noastră tot poate fi năpădită în așa măsură de mândrie încât să ne ascundă fața Lui.

Această mândrie ne împiedică să înaintăm victorioși. Asta nu se poate îndrepta printr-o prelegere despre doctrina corectă, ci avem nevoie ca Duhul Sfânt să ne spună care e adevărata stare a sufletului nostru. Avem nevoie de El să ne descopere cât de răi suntem în realitate și să ne conducă afară din mlaștina noastră spirituală.

Disciplina fizică impusă de Dumnezeu

Un alt mod prin care Dumnezeu se ocupă de încrederea noastră în sine este domeniul fizic. Multora le vine greu să creadă că Dumnezeu ar face un rău fizic trupului nostru. Dar Scripturile adeveresc că durerea fizică e unul din mijloacele eficace prin care Dumnezeu Se ocupă de un eu nedisciplinat.

Vechiul Testament e plin de exemple de suferință fizică impusă de Dumnezeu dar probabil că Iov iese în evidență mai mult decât oricare altul. O citire superficială a istoriei lui Iov s-ar putea să nu ducă la descoperirea adevăratei lui probleme. Sigur, era un om bun, iar Scriptura adeverește aceasta.

Problema lui nu era că era un om bun și știa asta. Dacă ești un om bun dar nu știi asta, Dumnezeu te poate folosi. Însă dacă știi ce bun și minunat ești nu mai ești un vehicul prin care Dumnezeu să-Și poată trimite binecuvântarea.

Singura cale prin care Dumnezeu putea să ajungă la miezul problemei lui Iov a fost prin durere fizică. Uneori e singura cale care ne poate atrage atenția. Dumnezeu nu e deasupra folosirii acestei metode pentru a Se ocupa de problema mândriei și a încrederii în sine. Și uneori suferința trimisă de Dumnezeu nu poate fi vindecată de niciun medicament. Firește, singurul leac pentru o astfel de suferință fizică este să renunțăm la sine și să ne smerim în fața lui Dumnezeu.

Astăzi nimănui nu-i place să vorbească despre așa ceva. Toată lumea vrea să audă gânduri fericite, vesele, inspiraționale, care ne fac să ne simțim bine.

Acesta e motivul pentru care acum, ca să determinăm mulțimea să vină la biserică, avem nevoie de o talangă, de un ferăstră muzical sau un cal vorbitor ca să producă distracție și puțin divertisment pentru cei ce sunt plictisiți de cuvântul simplu al lui Dumnezeu.

Nimeni nu vrea să audă de disciplină fizică sau de durere. Doar credem în vindecare.