Intelegi tu cine esti cu adevarat? - partea a II-a

Scriam în postarea trecută că identitatea ta se conturează în raport cu trei lucruri, unul dintre ele fiind modul în care te percepi în ce privește valoarea, alcătuirea și utilitatea ta.

Dar identitatea ta nu se rezumă la universul tău interior, o componentă importantă o dă ceea ce ești tu față de ceilalți oameni, deci se conturează și…

2. In raport cu lumea

Desigur că te-ai putea defini în multe moduri atunci când cineva te-ar întreba cine ești în societate, înțeleasă ca întreg – familie, prieteni, comunitatea în care-ți desfăsori activitatea sportivă, educațională sau pentru care ești remunerat, orașul în care locuiești. Vei putea spune că ești soț sau soție, părinte, fiu sau fiică, frate ori soră, coleg-colegă, prieten/prietenă, cetățean sau cetățeană. Dar oare toate acestea nu sunt cumva circumstanțiale, definite în funcție de existența celui față de care ai acel raport? Ai putea să fii, de exemplu, soț sau soție în absența partenerului de viață? Coleg în absența unui loc de muncă, a unei școli ale cărei cursuri să le frecventezi și așa mai departe? Poate că vei descoperi astfel că totul poate să fie atât de fragil și să atragă după sine fragilitatea identității tale sociale.

Poate că fundamentul identității tale sociale ar trebui să îl constituie ceva care să nu suporte fluctuațiile vremelniciei aspectelor vieții așa cum este ea acum pe pământ. Cum ar fi Cuvântul Lui Dumnezeu revelat prin Biblie.

Așadar, care este rolul tău peren în raport cu alții?

Biblic, identitatea ta socială este conturată destul de clar în pasajele evangheliilor și ale epistolelor aflate în Noul Testament.

Astfel, Biblia îi numește frați și surori pe toți aceia care sunt în Hristos, împlinindu-I voia.

 Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Imi este frate, sora și mamă.

…Unul singur este Învățătorul vostru: Hristos, și voi toți sunteți frați.

Adică toți cei ce formează Biserica Lui Hristos… Care nu are cum să dispară.

Și Eu îți spun: tu ești Petru, și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui.

Vei rămâne astfel pentru totdeauna un frate sau o soră pentru toți ceilalți neprihăniți ai Lui Dumnezeu.

Mai mult decât membru al familiei spirituale creștine, ești o unică și valoroasă parte (utilă) în organismul hristic. Și această valoare și utilitate o vei duce cu tine indiferent unde te vor purta pașii.

…pentru ca noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui. 

Orice creștin practicant este un ucenic al Domnului prin simplul fapt că Hristos îi revelează și îl învață prin Duhul Sfânt taine ale viețuirii spirituale în trupul trecător. Înainte de înălțare, Mântuitorul i-a trimis pe ucenicii prezenți de-a lungul și de-a latul lumii nu doar ca să aducă alți oameni la credință, ci să facă alți ucenici, predându-le fundamentele învățăturii creștine.

Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.

Iar ucenicia ta și a mea durează întreaga noastră viață terestră.

Dar dincolo de această identitate de ucenic tu o ai pe cea de învățător, conform aceluiași îndemn lăsat de Mântuitor înaintea ridicării sale la Cer.

Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit.