Importanţa zdrobirii

   Importanţa zdrobirii

   Oricine slujeşte lui Dumnezeu va descoperi, mai devreme sau mai târziu, că marele obstacol în calea lucrării lui nu sunt alţi oameni, ci el însuşi. Va descoperi că omul din afară şi omul lui dinlauntru nu sunt în armonie, ci tind în direcţii opuse. El va cunoaşte de asemenea incapacitatea omului lui din afară de a se supune controlului duhului, el devenind astfel incapabil să asculte de cele mai înalte porunci ale lui Dumnezeu. El va sesiza repede că cea mai mare problemă rezidă în omul lui din afară, căci acesta îl împiedică să-şi folosească duhul.

   Mulţi dintre slujitorii lui Dumnezeu nu pot să facă nici cele mai elementare lucrări. În mod obişnuit, prin exerciţiul duhului, ei ar trebui să fie în stare să cunoască Cuvântul lui Dumnezeu, să discearnă starea spirituală a altora, să transmită mesajele lui Dumnezeu sub ungerea Lui şi să primească revelaţiile de la Dumnezeu. Totuşi, datorită distragerii atenţiei din partea omului din afară, duhul lor nu pare să funcţioneze corect. Aceasta se datorează, în principal, faptului că omul lor din afară nu a fost niciodată supus unui tratament riguros. Din acest motiv, înviorarea, râvna, stăruinţa în lucrare nu sunt altceva decât o pierdere de timp.

   După cum vom vedea, există doar o singură metodă prin care omul poate să devină util înaintea lui Dumnezeu: PRIN ZDROBIRE.

   .........................

   Nu există om mai frumos ca omul zdrobit!

   În omul care a fost zdrobit de Dumnezeu, frumuseţea ia locul încăpăţânării şi a dragostei de sine. În Vechiul Testament vedem că Iacov s-a luptat cu fratele lui chiar din pântecele mamei lui. El a fost înşelător, viclean, abil. Totuşi, viaţa lui a fost plina de necazuri şi durere. Tânăr fiind, a fugit de acasă. Timp de douăzeci de ani a fost înşelat de Laban. Soţia pe care a iubit-o, Rahela, a murit prematur. Fiul pe care l-a iubit cel mai mult, Iosif, a fost vândut. Mai târziu, Beniamin a fost reţinut în Egipt. El a fost prelucrat încontinuu de Dumnezeu, confruntându-se cu necaz după necaz. A fost lovit de Dumnezeu o dată, de două ori; într-adevăr, se poate spune că întreaga lui istorie a fost istoria unui om lovit de Dumnezeu. În cele din urma, după multă prelucrare, omul Iacov a fost schimbat. În ultimii lui ani de viaţă a fost un om foarte transparent. Cât de demn a fost răspunsul dat lui Faraon! Cât de minunat a fost sfârşitul lui când s-a închinat înaintea lui Dumnezeu sprijinindu-se pe toiagul lui! Cât de clare au fost binecuvântările cu care şi-a binecuvântat urmaşii! După ce citim ultima pagina a istoriei lui, simtim nevoia să ne plecăm capetele şi să ne închinăm înaintea lui Dumnezeu. Avem aici un om care s-a maturizat, care Îl cunoştea pe Dumnezeu. Acei ani mulţi în care Dumnezeu a lucrat în viaţa lui au avut ca rezultat faptul ca omul din afară al lui Iacov a fost zdrobit. La vârsta lui înaintată, îl găsim pe Iacov schimbat într-un mod minunat.

   Fiecare avem în noi mult din natura lui Iacov. Singura şi unica noastră speranţă este ca Domnul să croiască un drum, zdrobind omul din afară, astfel încât omul dinlăuntru să poată ieşi la iveală şi să fie văzut. Acest lucru costă şi este drumul celor care-L slujesc pe Domnul. Numai aşa putem să slujim; numai aşa putem să-i conducem pe oameni la Domnul. Toate celelalte lucruri au valoare limitată. Doctrina nu este de mare folos, nici teologia. Care este folosul unei simple cunoaşteri intelectuale a Bibliei, dacă omul din afară nu este zdrobit?

   Numai omul prin care se manifestă Dumnezeu este util.

   După ce omul nostru din afară a fost lovit, prelucrat şi trecut prin diferite încercări, suntem plini de răni, permiţându-i astfel duhului să iasa la suprafaţă. Ne este teamă să ne întâlnim cu unii fraţi şi cu unele surori ale căror fiinţe au rămas intacte, pentru că nu au fost niciodată prelucrate şi schimbate.

   FIE CA DOMNUL SĂ AIBĂ MILĂ DE NOI, ARĂTÂNDU-NE CLAR ACEASTĂ CALE ŞI RELEVÂNDU-NE CĂ ESTE SINGURA CALE.    FIE CA EL SĂ NE ARATE CĂ ÎN ACEASTA SE VEDE SCOPUL ÎNTREGII LUCRĂRI A LUI DUMNEZEU ÎN VIAŢA NOASTRĂ ÎN ACEŞTI ANI - ZECE SAU DOUĂZECI!

   Nimeni să nu dispreţuiască lucrarea lui Dumnezeu!

   Fie ca El să ne descopere cu adevărat ce înseamnă zdrobirea omului din afară. Dacă omul din afară rămâne întreg, totul nu va fi decât cunostinţă la nivelul minţii, fără absolut nici un folos. Să ne aşteptăm deci, ca Domnul să ne schimbe în întregime.