Gura şi glasul Lui -2-

Gura şi glasul Lui

   Martin Luther a împlântat adânc această sabie şi a smuls o armată puternică de sub stăpânirea Romei. John Wesley şi George Whitefield au tăiat biserica anglicană şi au făcut cale liberă unei treziri spirituale care a tulburat insulele Britanice şi care a traversat Atlanticul până în America. Sabia lui Charles Finney a rănit cugetele oamenilor din partea de nord a Statului New York, a măturat Uniunea lui Lincoln şi a traversat din nou Atlanticul. Cei care au fost ucişi de Domnul erau mulţi, dar ei au înviat la noutatea vieţii în Cristos Isus.

   Oamenii pot să nu asculte glasul care era ca sunetul unor ape multe, dar ei nu pot să-i împiedice consecinţele. "Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n-au scăpat cei ce nu au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem de la Cel ce ne vorbeşte din ceruri, al cărui glas a clătinat atunci pământul şi care acum a făcut făgăduinţa aceasta:" Voi mai clătina încă odată nu numai pământul ci şi cerul."

   Sabia îşi face datoria în mod constant. "Tot aşa şi Cuvântul Meu, care iese din gura Mea, nu se întoarce la Mine fără rod, ci va face voia Mea şi va împlini planurile Mele".  Domnul Isus a spus: "Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece".

   În mod particular, Biserica din Pergam avea nevoie de sabia ascuţită cu două tăişuri ca să biruiască, deoarece în Pergam era scaunul de domnie al lui Satan. Dacă sabia îngerului păzea grădina Edenului de oaspeţii nepoftiţi, tot aşa şi sabia lui Cristos va păzi orice Biserică de răul care o înconjoară. Biserica poate fi curată chiar şi la porţile iadului! Satana nu poate face nimic ca să împiedice împlinirea sigură a tot ceea ce a spus Cristos şi nici nu va putea schimba evenimentele, care se vor întâmpla cu siguranţă ca să se împlinească Cuvântul Lui. Singurul lui refugiu este să-i înşele pe oameni, astfel încât ei ajung să nu mai creadă şi sunt lăsaţi orbi, fără ajutor şi nepregătiţi. El le împietreşte inimile şi sabia nu poate pătrunde.

   Nu este precupeţit nici un efort pentru a toci sabia care purcede din gura predicatorilor. Diavolul lucrează fară încetare pentru a-i face să-şi compromită principiile si doctrinele, pentru a le înmuia atitudinea lor fermă împotriva păcatului şi a atenua mesajul de pocăinţă, neprihanire şi judecată.

   Cu cât încercarile lui sunt mai rodnice, cu atât mai multe suflete vor merge împreuna cu el la pierzare. Sabia tocită şi scoasă din teacă rareori taie mai adânc decât simţurile şi îi lipseste puterea de a pătrunde acolo încât sa despartă duhul. Rezultatele sunt judecate prin prisma reacţiilor exterioare, fără a avea discernamântul spiritual, care ne dă pricepere să testăm gândurile şi imboldurile interioare.

   Oricum, cuvântul a cărui origine este în Dumnezeu are natura şi însuşirea lui Dumnezeu şi este de fapt, chiar persoana lui Dumnezeu făcută accesibilă urechilor omeneşti. Este "viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri: pătrunde pâna acolo că desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, judecă simţurile şi gândurile inimii." El dezvăluie tainele inimii omului, încredinţându-l şi dovedindu-i vinovăţia, astfel că "va cădea cu faţa la pământ, se va închia lui Dumnezeu, şi va mărturisi că, în adevăr Dumnezeu este în mijlocul vostru". Din acea stare de pocăinţă, el este ridicat la o viaţă nouă  în Cristos Isus.

   Ne rugăm pentru încă o intervenţie din partea Marelui Spadasin, Care să culce la pământ încă o armată la picioarele Lui. Fie ca Biserica să fie motivată de pasiunea lui Charles Wesley care a scris: "Vino, Tu, Cuvânt întrupat, încinge-Te cu sabia Ta puternică. Ascultă rugăciunea noastră. Vino şi binecuvintează poporul Tău şi dă izbândă Cuvântului Tău. Duhul Sfinţeniei să coboare peste noi."