Gospodari și ”Gospodinozauri ” !

                           Gospodari  și gospodinozauri

          Și Pacea Lui Dumnezeu , care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile  și gândurile în Hristos Isus ! Filipeni 4,7.

        În cadrul bunii functionări a societatii umane, familia este nucleul de bază pentru pregătirea caracterelor ce vor interacționa

cu ceilalți parteneri în sfera mai largă a existenței terestre.

       Rolul primordial în acest proces de pregătire îl au întotdeauna părinții ,ca administratori ai darurilor oferite de Dumnezeu .În raport

de cum ei gestionează sau gospodăresc resursele la dispoziție ei vor avea rezultate mai mult sau mai puțin încununate de succes.

      Pentru îndeplinirea aspirațiilor individuale de progres, creștere, bunăstare, fericire într-un cuvânt, Dumnezeu ne-a trasat un set de reguli ce ne ajută, ne îndrumă spre țintă finală a parcursului nostru pământesc :desăvârșirea, asemănarea cu Tatăl nostru ceresc.

Acest set de reguli , cele zece porunci, nu au în ele însele puterea de a ne schimba, ci doar ne îndrumă către Isus, sursa puterii și etalonul perfecțiunii.

       Când deasupra cerințelor Legii lui Dumnezeu , se îngrămădesc o mulțime de alte reguli, menite să asigure ordine și disciplină, în atmosfera circumscrisă acestora, fie că vorbim de familie, fie că modelul este exportat de gospodari binevoitori și în biserici, se instaurează o stare de tensiune , de stres permanent.

       Această stare este ignorată cu nonșalanță de generatorii ideilor, și așa zisa ordine nu este de fapt decât un set de precepte menite să le cocoloșească lor vanitatea în dauna armoniei generale.

         Vei găsi gospodari ce imediat cum ai intrat ân casa lor sânt în stare să te supună unei carantine igienico-sanitare demnă de o sală operatorie,unde jaluzelele sânt coborâte pentru ca razele soarelui să nu distrugă culorile mobilierului sau canapelelor, ferestre ferecate pentru ca prea sensibile făpturi să nu fie afectate de curenții de aer...

       Îmi vine în minte o întâmplare reală petrecută în orașul Huși în anii 70, când comuniștii s-au gândit să rezolve problema romilor...

La marginea orașului, în cartierul numit Dric, probabil pentru că și astăzi acolo se află cimitirul, primăria le-a construit case și le-au dat familiilor de romi nomazi din zona noastră, Valea Prutului...

     Prea cinstiții gospodari , după ce au plecat funcționarii statului, au facu în curte niște corturi de celofan, și au băgat caii în case!!!

Pe motiv că în casă...e curent...de aer, casa trage...spuneau ei !

Lăsându-i în pace pe stimații noștri confrați, mă întreb cum e posibil ca noi să fim de multe ori absurzi în tradițiile și obiceiurile noastre bisericești ???

     De câte ori nu strecurăm țînțarul și înghițim cămila? De câte ori închistați în regulile noastre închipuite, condensate în urma unei greșite educații ,tributare în mare parte tradițiilor și folclorului nu ne împovărăm viața cu insatisfacție, amărăciune și frustrări ?

    Să fim punctuali ! Strigă cîte un gospodar . Și nu zic că nu e bine ! Dar cînd pastorul sau fratele povestește o experiență de te trec toți fiorii, nu e mai păcat să pui mâna la gură Duhului Sfânt ce tocmai atunci apelează la inima unui suflet scump ce are nevoide de mângâiere ?

        Femeile să nu-și vopsească părul ! Strigă alt gospodar. Și nu mă refer la căte o fetiță nemulțumită că Dumnezeu n-a făcut-o blondă sau brună, ci mă refer la soțiile noastre care sub trecerea timpului poartă multe fire albe , unele facute chiar de noi gospodari prea zeloși în convingerile noastre. Și filozofia noastră ascetă ar sta în picioare dacă lipsa noastră de păr nu am încerca disperat să o aceperim cu prea lungi șuvițe, plimbate de pe stânga pe dreapta.

Dacă lucrările noastre dentare, demne de bugetul unei agenții spațiale, nu ar avea tocmai menirea să compenseze efectele nemiloase a trecerii timpului peste noi... Unde este iubirea , unde este pacea, dacă măcar aproape de noi, ochiul nostru este orb să vadă cu sensibilitate, nevoia sinceră de susținere și înțelegere...

     Pacea lui Dumnezeu , este acea dimensiune a vieții care ne poate transforma în mod definitoriu viața pentru a trăi o explozie de bucurie, sănătate și bucurie. Și nu degeaba scriptura zice că această pace întrece orice pricepere, pentru că de cele mai multe ori noi confundam gospodaria cu biserica.                                                                                     Toți ne pricepem la toate.                                                                                                                               Toți apelăm la iubire pentru a justifica îndrăzneala noastră în a greși ușor, în lucruri în care nu ne pricepem sub nici o formă. Pentru că a ne aroga dreptul de a emite reguli cu pretenția de Legi nu este sub nici o formă de competența noastră. Doar Dumnezeu este unicul Legislator, pentru că doar El este Unicul Judecător.Noi când nu mai avem nici un fel de argumente la îndemână, dăm ca explicație a conduitei noastre ceva de genul, ”În casa mea , așa procedez Eu”!

 Cu această rezoluție noi nu sântem mai gospodari decât alții ci sântem adevărați ” Gospodinozauri ” adevărate monumente de egoism , generatoare inepuizabile de stres .

Rămâne o singură soluție viabilă pentru vindecare, Moartea firii și Învierea la o nouă viață în Isus, pentru că doar astfel scopul inițial al venirii noastre la ființă se poate împlini. Domnul să aibă milă de greșelile noastre și să ne dea biruința fiecăruia în parte ! Amin !