Fenomenele unei minți pasive -3-

UITAREA: Din pricina atacului diavolului, destul de mulți sfinți sunt văduviți de CAPACITATEA DE A ȚINE MINTE suferind cumplit din pricina PIERDERII MEMORIEI. Ba nu găsesc un lucru pe care ei înșiși l-au pus într-un anumit loc chiar în acea zi, ba uită promisiunile pe care le-au făcut cu puțin timp în urmă și, judecând după cum se poartă, parcă ar fi bezmetici, oameni fără minte nemaiținând minte nimic. Sfinții aceștia vor concluziona probabil, că memoria lor e la nivelul celor mai mulți oameni fără să-și dea seama că de fapt se află sub atacul duhurilor rele. În consecință, se vor bizui pe carnețelele lor, pe bilețele, fițuici ca să nu uite. De fapt ei au devenit sclavii acestor tehnici de memorare. Desigur, nu dorim să afirmăm că cineva trebuie să fie în stare să țină totul minte. Normal, unele lucruri se uită după un timp dacă nu s-au întipărit bine în minte. Totuși, multe evenimente petrecute nu prea demult, care au reținut cuiva atenția ar trebui să poată fi readuse în memorie într-un scurt interval de timp dacă sunt îndepliniți anumiți factori.

Atunci DE CE SE UITĂ ACESTE CHESTIUNI, DE CE SE PIERD FĂRĂ URMĂ NEMAIPUTÂND FI RECUPERATE?

NICI O CAUZĂ REALĂ nu poate constitui singurul răspuns posibil pentru această stare de lucruri. Cauza este datorită invaziei forțelor răului. Unele lucruri se uită de la sine pe când altele dispar în mod natural. Orice pierdere suspectă de memorie nedatorată cauzelor naturale, ne duce cu gândul la un atac viclean al oștirilor Satanei. Mulți creștini sunt supuși unor astfel de atacuri. Și cât de multe eforturi se irosesc în această încleștare! Ce multe glume se fac pe seama uitucilor! Încrederea și utilitatea sunt știrbite!

Se poate observa un alt fenomen: întâlnim câte un credincios cu o foarte bună ținere de minte dar căruia în anumite momente cruciale îi este imposibil să-și amintească un lucru. Mintea pare a i se fi transformat dintr-o dată, de vreme ce nu-și poate aminti nimic, fapt ce-i crează penibile încurcături. O atare încetare bruscă a capacității de memorare a minții sale i se va părea un mister inexplicabil, deși, de cele mai multe ori va pune această neținere de minte pe seama unei scăderi temporare a nivelului lui de energie natural al unui presupus fenomen inevitabil la anumite intervale. Ceea ce nu înțelege el este că această neputință de a-și aduce aminte este un simptom al minții aflat sub asedii străine.

INCAPABIL DE A SE CONCENTRA: Trepădușii aflați sub cârmuirea lui Satan își bagă coada perturbând capacitatea creștinului de a se concentra. Dar, din observațiile acumulate în urma analizării experiențelor creștinilor, am constatat că această capacitate a lor a suferit la cei mai mulți dintre ei o măsură mai mică sau mai mare de deteriorare prin intermediul lucrării de risipă săvârșite de duhuri rele. Unii par a fi total neputincioși în a se concentra, Alții se descurcă mai bine dar au gândurile împrăștiate după doar câteva clipe de concentrare asupra unui lucru. În special când se roagă sau citesc Biblia sau ascultă mesaje din Cuvânt, creștinii constată că le este greu să mențină atenția cuvenită că le fug gândurile. Deși ei au voința de a se concentra, le lipsește înfăptuirea. Poate că prin intermediul voinței, vor reuși un timp să oprească gândurile din alergarea galopantă dar din nefericire efectul nu durează mult. Uneori pierd definiv controlul. E limpede că și aici avem de aface cu un atac vrăjmaș. Motivul pentru care acesta depune eforturi disperate este faptul că credinciosul a dat în mintea sa prilej duhurilor rele să acționeze. Ce trist este să vedem cum cineva risipește capacitățile sale mentale nefiind în stare ziua întreagă să înfăptuiască nimic chiar sculându-se dis-de-dimineață și trudind din greu până seara târziu. Ca în cazul risipei de energie fizică, ce e atât de păguboasă, tot așa este cu risipirea capacităților mentale.

În zilele noastre mulți creștini cheltuiesc o groază de timp fără a avea multe rezultate cu care să se poată mândri. Mintea lor este încolțită de duhurile rele drept care ei nu se mai pot concentra.

Din cauza acestui atac frontal al respectivelor forțe ale întunericului, copiii lui Dumnezeu manifestă un fel de neatenție. Mintea trebuie să se concentreze asupra unei anumite chestiuni dar ea își pierde brusc șirul ideilor de parcă ar fi fost șterse cu buretele după care apoi încep să se gândească la altceva. Credincioșii aceștia sunt inconștienți de lucrarea pe care o execută în prezent sau de textul pe care-l citesc. Poate vor motiva neatenția prin faptul că s-au gândit la altceva dar acel altceva provine de la ei sau din altă sursă? Sunt mulți creștini care nu-și mai amintesc nimic din timpul serviciilor de adunare. Duhurile rele îi împiedică să audă ce le-ar fi de folos dar nu prin încetarea funcționării minții lor ci distrăgându-le atenția la cu totul alte chestiuni.

De îndată ce mintea credinciosului a fost atacată lor le este greu să mai asculte pe alții. Le scapă cuvinte sau propoziții întregi. Ca să se poată concentra ei își încrețesc frunțile încercând să înțeleagă ceva. Adesea nu pot înțelege cele mai elementare cuvinte sau, de multe ori prind un sens greșit al înțelesului. Toate acestea se datorează tulburărilor din mintea lor. Deja mintea le-a fost îndopată cu diverse prejudecăți de duhurile rele și tot ce au primit este deja intrepretat de-a gata. Din acest motiv multor creștini le este lehamite să audă ce au de spus alții. Înainte ca interlocutorul să termine de vorbit un astfel de creștin va interveni impacientat, întrerupându-l deoarece duhurile rele l-au și inspirat cu nenumărate gânduri ale lor, cerându-i credinciosului să le asculte pe ele și apoi să răspândească aceste învățături și altora. Acești indivizi au atenția îndreptată atât înăuntru cât și în afară. Înăuntru ei ascultă sugestiile vrăjmașului iar în exterior ascultă oamenii cu care stau de vorbă. Vocea dinlăuntrul minții lor e mai puternică decât cea care li se adresează fizic drept urmare, abia aud ceea ce li se spune. Asemenea simptome ca lipsa de atenție demonstrează că inima lor a fost răpită de către cei răi. Abia după ce vor fi eliberați de activitatea duhurilor rele vor putea ei să se concentreze cu adevărat.

Din pricina acestor perturbații din interiorul minții lor creștinii adesea dau din cap încercând să se descotorosească de aceste gânduri neliniștitoare. Ei sunt nevoiți să-și vorbească lor însuși cu glas tare ca să li se întipărească cât de cât ceva în minte. Prin urmare, ei sunt nevoiți să și gândească în același fel cu glas tare, altminteri mintea lor întunecată nu va înțelege. În plus, când citesc, trebuie să citească cu glas tare ca să li se întipărească ce au citit. Toate acestea sunt datorate lipsei puterii de concentrare.