Despre PREZENȚA LUI DUMNEZEU

Izvorul real al oricărei desăvârșiri se găsește în porunca dată odinioară de Dumnezeu lui Avraam:

UMBLĂ ÎN PREZENȚA MEA ȘI FII FĂRĂ PRIHANĂ (Geneza 17.1).

Prezența lui Dumnezeu va calma duhul tău, îți va asigura nopți liniștite și va aduce pace minții tale chiar în mijlocul celei mai grele zile de lucru. Dar, pentru aceasta, trebuie să te dai pe tine însuți fără rezerve lui Dumnezeu. Odată ce L-ai găsit pe Dumnezeu, îți vei da seama că nu mai trebuie să cauți ceva la oameni. Va trebui să fii gata să jertfești chiar și cele mai scumpe prietenii ale tale, căci Cel mai bun Prieten locuiește în inimi omenești. El este asemenea unui mire gelos, care nu tolerează în jurul lui nici un rival.

Nu ai nevoie de mult timp pentru a-L iubi pe Dumnezeu, pentru a te gândi frecvent la prezența Lui, pentru a-ți înălța inima spre El și a te închina Lui în adâncimile ei, pentru a-I da Lui tot ce faci și tot ce suferi. Aceasta este adevărata Împărăție a lui Dumnezeu din lăuntrul nostru, pe care nimic nu o poate tulbura:

Nu se va zice: Uite-o aici! sau: Uite-o acolo! Căci iată că Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru (Luca 17.21)

Dacă lucrurile din exterior și imaginația ta bogată îți împiedică sufletul să practice meditația conștientă, trebuie să o practici în voința ta, și făcând aceasta, dorința după meditație va deveni în ea însăși un fel de meditație, care îți va fi folositoare, în special dacă te vei îndrepta cu hotărâre spre Dumnezeu și spre tot ce cere El.

Încearcă, din când în când, să trezești în tine o dorință aprinsă de a te da pe tine însuți lui Dumnezeu la deplina capacitate a tuturor puterilor tale - mintea ta să-L cunoască pe El și să cugete la El; voința ta, să-L iubească. Străduiește-te de asemenea, să-I consacri Lui toate acțiunile tale exterioare. Veghează ca nu cumva să te lași prins prea mult, sau pe o perioadă mai lungă de timp, de orice lucru din exterior sau din interior, căci această tendință îți abate inima și mintea de la Dumnezeu, făcând să-ți fie dificil să te întorci în întregime spre El.

În momentul în care simți că ceva sau cineva din exterior îți provoacă prea multă încântare sau plăcere, detașează-te în inima ta de acel lucru sau persoană și întoarce-te imediat la singura ta Țintă adevărată, la Binele Suprem, Dumnezeu Însuși. Dacă ești neclintit în a o rupe cu orice închinare la făptură și în a rezerva doar pentru Dumnezeu acea dragoste și reverență pe care El le cere, vei experimenta curând fericirea adevărată pe care El nu pregetă să o dea sufletului care nu este legat puternic de afecțiuni pământești. Când devii conștient că tânjești cu mare înfocare după ceva anume sau că ești prea acaparat de vreun lucru în care ești angrenat, fie el mare sau mic, încearcă să te oprești și adu-ți aminte că Dumnezeu Însuși ne spune că Duhul Sfânt nu se găsește în furtună sau în vârtejul de vânt. Ai grijă să nu te implici prea mult în ceea ce se întâmplă în jurul tău, să nu fii prea angrenat în acele lucruri, căci aceasta este una din sursele lipsei de concentrare asupra lui Dumnezeu.

De îndată ce ai înțeles ce vrea Domnul să faci într-o anumită situație, oprește-te și nu mai acorda nicio atenție altor lucruri. Făcând așa, vei putea să-ți ții mintea calmă și liniștită și să te debarasezi de o mulțime de chestiuni inutile care incomodează sufletul și-l împiedică să se îndrepte în întregime spre Dumnezeu.

O metodă excelentă de menținerea calmului și a libertății interioare este aceea de a da cu perseverență la o parte toate reflecțiile inutile cu privire la trecut, fie ele de regret sau de automulțumire și, atunci când o îndatorire este îndeplinită, să treci hotărât la următoarea - limitându-ți atenția în întregime la lucrul pe care ți-l dă Dumnezeu să-l faci, fără să anticipezi greutăți din viitor sau să regreți lucruri din trecut. De asemenea, obișnuiește-te să te reculegi frecvent în prezența lui Dumnezeu pe parcursul zilei, în mijlocul ocupațiilor în care ești prins. Ori de câte ori devii conștient de apariția anxietății sau a tulburării în interiorul tău, calmează-te în felul următor: desprinde-te din tot ce nu este din Dumnezeu, îndepărtează gândurile și îngrijorările inutile, evită discuțiile nefolositoare. Dacă Îl cauți pe Dumnezeu în inima ta, Îl vei găsi în mod sigur și, odată cu El, pacea și fericirea.

Cât privește ocupațiile tale exterioare, caută ca și în ele să-L lași pe Dumnezeu să aibă partea cea mai mare. Dacă vrei să-ți împlinești bine sarcinile tale obișnuite, trebuie să le faci ca în prezența Lui și pentru El. Vederea măreției și a dragostei Lui te va liniști și te va întări. Un cuvânt spus de Domnul a potolit marea zbuciumată și o privire de-a noastră spre El și de-a Lui spre noi vor face același lucru în viața noastră de fiecare zi.

Înalță-ți inima continuu spre Dumnezeu. El o va curăți, o va lumina, o va călăuzi. Caută să fii în stare să spui ca și împăratul David:

L-AM PUS PE DUMNEZEU NECURMAT ÎNAINTEA MEA sau PE CINE ALTUL AM EU ÎN CER AFARĂ DE TINE? ȘI PE PĂMÂNT NU-MI GĂSESC PLĂCEREA ÎN NIMENI DECÂT ÎN TINE... TU EȘTI TĂRIA INIMII MELE ȘI PARTEA MEA PENTRU VEȘNICIE.

Nu aștepta până poți fi singur ca să te reculegi. În clipa în care îți dai seama că ai pierdut sentimentul prezenței Domnului caută să-l redobândești!

Îndreaptă-te spre Dumnezeu într-un mod simplu, familiar, plin de încredere. Lucrul acesta poate fi făcut și când ești sau nu ești deranjat, chiar și atunci când ești epuizat și sâcâit de o companie neplăcută. Fii convins că:

TOATE LUCRURILE LUCREAZĂ ÎMPREUNĂ SPRE BINELE CELOR CE IUBESC PE DUMNEZEU.

Trebuie să practici cu regularitate cititul de cărți spirituale potrivit nevoilor tale, făcând pauze dese pentru a auzi Glasul care te va ajuta să-ți îndrpți sinele tău lăuntric spre meditație. Câteva cuvinte studiate în felul acesta sunt o adevărată mană pentru suflet. Poate vei uita cuvintele în sine, dar ele prind rădăcini în ascuns, iar sufletul tău se va hrăni cu ele și vei fi întărit.