text Eseuri crestine

Despre Duhul Sfânt

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Marin Mihalache

 • Dacă nu găsim harul Sfântului Duh, energiile divine, puterile care mişcă sorii, planetele, galaxiile şi inimile noastre, cadelniţe cu fum de tămâie, clepsidre de pământ cu precizie de ceas atomic, dacă nu găsim acest duh şi în noi înşine sunt puţine şanse să găsim acest duh altundeva. Problema este nu că nu există evidenţă, ci că Sfântul Duh este prezent pretutindeni. Ne-am obişnuit ca unele lucruri să se împlinească de la sine, ca apele să curgă totdeauna la vale, cu propria respiraţie care continua . Din păcate nu mai reuşim să vedem minunile simple din jurul nostru. De aceea Dumnezeu găseşte câteodată de cuviinţa să orbească prin lumina revelaţiei pe cei aflaţi pe drumul Damascului. Revelaţiile sunt totuşi excepţiile de la regulă.

 • Duhul lui Dumnezeu nu poate fi încarcerat în doctrine şi dogme sau crezuri oricât de importante ar fi acestea pentru stabilitatea şi continuitatea de învăţătura a bisericii. Dacă ar fi fost aşa până acum s-ar fi uscat şi prăfuit ca un fluture pironit într-un insectar. Duhul lui Dumnezeu nu este fluturele ci zborul, vibraţiile pe care le crează aripile fluturelui, ori aripile îngerilor nevăzuţi, vibraţii şi reverberaţii ale căror valuri concentrice amplificate, spun oamenii de ştiinţă, pot stârni furtuni şi uragane pe oceane, în cosmos, până la marginile lumii, dincolo de orizontul cunoaşterii.

 • Duhul lui Dumnezeu este prezent pretutindeni. Cu excepţia poate a minţilor celor prea plini de ei înşişi. Nu poţi turna mai multă apă într-un vas dacă vasul este deja plin fiindcă dă pe delături şi e păcat de atâta risipă. Dar şi acolo unde s-ar crede că nu există, Duhul Sfânt tot prezent este, dar nu este simţit, perceput. Este precum o lumină ţinută sub obroc. Trebuie să dai la o parte obloanele de la ferestre dacă vrei să vezi şi să te bucuri de razele soarelui. Altfel umbra muntelui necredinţei din faţa ferestrei nu poate fi mutată din loc.

 • În eonul spiritual post-creştin se manifesta tot mai activ un „paraclete” străin, un duh de sorginte gnostică, faustică, îngropat prin secolul al patrulea al erei creştine sub sancturul de la Delphi. A înviat şi duhul naturalist-panteist dar asta încă de acum vreo câteva sute de ani în urmă. Direcţiile acestui „duh nou” sunt relativiste, pseudo-profetico-mesianice şi sociomorfistice radical diferite de spiritualitatea smereniei asceto-chenotice la care nevoiră de câteva mii de ani profeţii şi sfinţii. Noul duh pare a fi acelaşi duh care l-a ispitit pe Iisus în pustie.

 • Ura, mândria, idolatria şi celelte vicii şi forţe negative care sălăşluesc în întunericul inconştientului individual şi colectiv sunt stimulate şi controlate în mare măsură de puterile nevăzute ale spiritului ispitelor. Acest spirit mercurial („Mercurius duplex”) are doua feţe, o faţă întunecată şi o faţa luminoasă, strălucitoare, seducătoare. La Pentecost Dumnezeu şi-a revarsat ploaia de har a Duhului Sfânt şi darurile harismatice pentru a-l ajuta pe om să poată să distingă mai uşor lumina divină de cea luciferică, lumina benefică de cea malefică.

 • Focul adus în lume de Iisus, focul Sfântului Duh, mai arde încă în sufletele celor care îl caută pe Dumnezeu cu smerenie şi iubire. Dar văpaia începuturilor şi-a pierdut substanţial din intensitate, pare a se fi răcit de tot. De multe ori  însă ca într-un incendiu în pădure focul se stinge aproape de tot pentru ca dintr-o flacără mică, neobservată, să aprindă din nou pădurea uscată.

 • Diversitatea darurilor harismatice, formele de manifestare ale acestor virtuţi împărtăşite de Sfântul Duh sunt multe. Dar este un singur Duh. Harismele sunt necesare pentru a nu se stinge duhul, focul divin care mai arde încă pe altarele inimilor multora.

Copyright © 2017 Marin Mihalache 

 

Cele mai recente resurse scrise - Meditatii

Smerenia și supunerea totală: modelul Domnului Isus
Aceasta este o continuare a postării De ce smerenia și renunțarea la sine sunt esențiale pentru transformare - Resurse CreștineVersetul din Coloseni 2:3 vorbește despre profunzimea tainei lui Dumnezeu... Citeste mai mult >>
De ce frica de iad nu produce iubire adevărată
El ne dezvăluie frumusețea Sa strălucitoare, astfel încât să fim copleșiți de admirație și atracție. Aceasta este ilustrată în Psalmi 50:1-2, unde se spune: “Din Sion, care este întruparea frumuseții... Citeste mai mult >>
Frumusețea lui Hristos – adevărata chemare a Evangheliei
Pentru a înțelege cum Dumnezeu intervine în viața omului, astfel încât acesta să fie convins să aleagă oferta Sa în locul ofertei lui Satan și, în acest mod, să poată fi transformat dintr-o stare păcă... Citeste mai mult >>
Desăvârșirea caracterului creștin
Pentru a atinge statura lui Hristos, precum și pacea și odihna în care a trăit El, este necesar un efort constant de ucenicie, urmându-L pe Învățător. Aceasta este singura cale prin care se poate atin... Citeste mai mult >>
Am vizitat "scaunul de domnie al Satanei" în Berlinul de Est
Îngerului Bisericii din Pergam scrie-i: ‘Iată ce zice Cel* ce are sabia ascuţită cu două tăişuri: (Apoc. 2.12) 13 «Ştiu* unde** locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ţii Numele... Citeste mai mult >>
Adorarea
Reverență în închinare Adevărul este că închinarea este elementară până când începe să capete calitatea de admirație. Atâta timp cât închinătorul este preocupat cu sine însuși și cu bunul lui mers, e... Citeste mai mult >>
Golul sufletului: consecința despărțirii de Dumnezeu
La căderea lui Adam, omul a suferit o despărțire spirituală în raport cu Dumnezeu, pierzând astfel accesul la sursele de împlinire completă. Această ruptură spirituală a însemnat o separare de valoril... Citeste mai mult >>
De ce trăim... și pentru ce murim?
Venim pe lume, ne pregătim pentru viață, muncim, avem copii, nepoți, ne bucurăm de viață mai mult sau mai puțin, dar în final totul se sfârșește la mormânt. Mulți oameni percep „rostul vieții” ca fiin... Citeste mai mult >>
Rugăciunea de renunțare
Duhul mă învață să încredințez pe de-a-ntregul voia mea voii Tatălui. Îmi deschide urechea spre a aștepta cu nespusă tandrețe și cu sufletul dispus să învețe ceea ce Tatăl are să îmi spună și să mă î... Citeste mai mult >>
În căutarea Tatălui
În căutarea Tatălui Cami Sesărman Mă aflam departe…Pluteam pe o mare învolburată, agitată, ce părea că are să mă înghită din clipă în clipă. Valurile loveau fără milă, iar spuma lor amară îmi acoperea... Citeste mai mult >>