Cum să-ți întărești nădejdea

CUM SĂ-ȚI ÎNTĂREȘTI NĂDEJDEA -1-

1. Studiază cu seriozitate Cuvântul lui Dumnezeu

2. Păstrează un cuget curat

3. Cere-I lui Dumnezeu o nădejde mai puternică

5. Antrenează-ți nădejdea

4. Mărește-ți dragostea

6. Adu-ți aminte de îndurările din trecut

Creștinul se naște prin Cuvânt și el trebuie să se hrănească cu el, altfel harul său se va ofili și va muri. Pruncul este alăptat de mai multe ori la pieptul mamei sale. După cum Dumnezeu a pregătit hrană în Cuvântul Său pentru a întreține orice dar duhovnicesc, tot astfel Sf. Scriptură oferă hrană tare pentru a întări nădejdea celor neprihăniți

pentru ca, prin răbdarea și mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde (Rom. 15.4)

Diavolul cunoaște atât de bine acest lucru, încât el muncește din greu pentru a-l priva pe creștin de ajutorul care se găsește în Cuvânt. Și el are dreptate căci atâta vreme cât acest râu curge nestingherit și înveselește Cetatea lui Dumnezeu, prin mângâierea făgăduințelor prețioase, el nu poate cuceri Cetatea.

Diavolul îi privează pe unii oameni de această mângâiere a Sf. Scripturi prin simpla lenevie. Ei se plâng de îndoieli și temeri precum oamenii trândavi care se plâng de sărăcie în timp ce stau întinși în pat. Dar ei nu se vor ridica și nici nu vor cerceta Cuvântul pentru a-și satisface nevoile spirituale. Dintre toate acestea vând mângâierea cel mai ieftin. Cine are milă de omul înfometat care are pâine în fața lui dar refuză să-și întindă mâna și să o ia?

Se întâmplă ca Satan să prezinte unor creștini false aplicații ale Cuvântului și, prin urmare, tulbură duhurile lor. El este un student strălucit în materie de teologie, și nu-și folosește cunoștințele din Sf. Scriptură decât cu scopul de a-l atrage pe omul sfânt în păcat sau pentru a-i provoca disperarea pentru păcatul comis. El se aseamănă cu un avocat necinstit care-și folosește priceperea numai pentru a pune în încurcătură un om cinstit.

Acum, dacă Satan manipulează Cuvântul cu atâta iscusință pentru a slăbi nădejdea ta și a te priva de moștenirea care-ți aparține, tu ar trebuie să-ți dezvolți o abilitate sfântă pentru a-ți apăra drepturile și a-ți proteja nădejdea. AȘadar, când studiezi Cuvântul, tu trebuie să urmărești îndeaproape două țeluri:

a. Caută să înțelegi din Cuvânt care sunt condițiile mântuirii și ale vieții la cer

Există unele condiții, altfel mântuirea ar fi gratuită pentru toți, indiferent dacă omul crede sau nu. Dacă Dumnezeu n-ar fi pus niște limite la muntele Sinai și n-ar fi precizat cine putea să suie pe munte, atunci l-ar fi putut oricine însoți pe Moise. Dacă Dumnezeu n-ar fixa nici o condiție atunci muntele sfânt al lui Dumnezeu ar putea fi atins de cel mai mare păcătos, tot atât de bine ca și cel mai smerit credincios. În ce privește mântuirea, Cuvântul prezintă două condiții corespunzătoare celor două legăminte.

(i) Legământul firii sau Legământul Legii

Dumnezeu a făcut acest legământ cu Adam, iar condiția era ascultarea deplină. Acest lucru nu se mai cere acum iar omul care bâjbâie la această ușă, în speranța intrării în viață, o va găsi blocată. În același timp, el se privează de acea adevărată ușă care stă deschisă pentru el:

Voi, care voiți să fiți socotiți neprihăniți prin Lege, ați căzut din har. Galateni 5.4

Prin urmare, tu trebuie să te informezi cu privire la celălalt legământ.

(ii) Legământul Harului

Condiția acestui nou legământ este POCĂINȚA ȘI CREDINȚA. El reînnoadă prietenia dintre Dumnezeu și oameni ca și cum Dumnezeu Și-ar fi iertat prietenii de faptul că L-au părăsit cândva. Luptă-te așadar să crezi aceste făgăduințe și să susții adevărul ca pe un principiu ireversibil, și anume că oricine se pocăiește sincer de păcatele lui și-L primește pe Cristos ca Mântuitor și Domn cu O CREDINȚĂ NEPREFĂCUTĂ intră în posesia Cuvântului și a legământului lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor și mântuirea sufletului său.

Greutatea întregii clădiri a acelui credincios se sprijină cu toată puterea pe pocăință și credință încât Duhul lui Dumnezeu a înlăturat orice îndoială cu privire la siguranța lor:

Totuși (în engleză: cu adevărat), El suferințele noastre le-a purtat (Isaia 53.4)

Nu există nici o îndoială: El a plătit datoria noastră. Pentru ce altceva ar fi suferit până la moarte Fiul lui Dumnezeu? A făcut lucrul acesta pentru a ne oferi o moștenire a răbdării? Da, este adevărat, dar motivația completă nu este aceasta, căci unii dintre tovarășii noștri în credință au constituit admirabile exemple în această privință. Cu siguranță, a existat ceva mai mult. El:

a luat durerile noastre asupra Lui

și

a fost zdrobit pentru fărădelegile noastre.

Această lucrare a fost atât de măreață încât nici un sfânt nu ar fi putut face-o pentru noi ci numai Fiul lui Dumnezeu.

O, adevărat și cu totul vrednic de primit este cuvântul care zice: Cristos Isus a venit în lume ca să mântuiască pe cei păcătoși (I Timotei 1.15)