Cum să menţii SFINŢENIA -2-

Fiecare chemare îşi are regula ei specifică prin care se conduce; şi noi trebuie s-o studiem pentru a o putea pătrunde. Oamenii folosesc metode şi căi diferite în activităţile lor pământeşti; şi chiar în aceeaşi meserie, întotdeauna se pare că există o excepţie de la regulă. Dar nici o chemare nu necesită un standard mai înalt, ca aceea a creştinului. Omul sfânt are o singură regula neschimbată, care îl poate desăvârşi şi anume, CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU.

Dacă doreşti sa excelezi în puterea sfinţeniei, tu trebuie să studiezi Biblia. Medicul se consultă cu Galen, avocatul cu Litteleton, iar filozoful cu Aristotel al său - înteimeietorii acestor arte. Aşadar, cu cât mai mult creştinul are trebui sa studieze Cuvântul pentru a găsi răspuns la întrebările sale! Fratele meu, poate te simţi împins în acelaşi timp în mai multe direcţii - afacerile îţi dictează un lucru, prietenii îţi recomandă altceva, simţurile tale reacţionează într-un mod diferit, iar mai presus de toate te atrage plăcerea. Iată momentul în care tu ai nevoie să iei în consideraţie întrebarea pusă de Iosafat:

'Nu mai este aici nici un prooroc al Domnului ca să-l putem întreba? '

Oare Dumnezeu nu mă poate ajuta să înţeleg Cuvântul Lui şi să-mi arate un loc unde eu să pot alerga şi să fiu sigur că am găsit adevărul?

Sunt trei căi prin care oamenii pot pierde călăuzirea lui Dumnezeu, fiecare reprezentând o ocolire periculoasă a sfinţeniei. Unii umblă FĂRĂ NICI O REGULĂ, ALŢII DUPĂ UNA FALSĂ, iar alţii aleargă după regula adevărată dar PARŢIAL. Prima categorie reprezintă stricata răzvrătire. A doua fanaticul religios. a treia, făţarnicul. Eliberează-te de toate trei, dacă nu intenţionezi să aşezi cuţitul la gâtul suferinţei!

NU IGNORA REGULA LUI DUMNEZEU!

Liberalii încearcă să-şi afirme libertatea, spunând că Legea nu este o regulă pentru creştini. Dar Cristos a botezat Legea şi a evanghelizat-o, atât prin propovăduirea ei ca regulă a sfinţeniei, cât şi prin trăirea unei vieţi corespunzătoare cu această regulă.

Orice principiu care îndepartează standardul pentru o viaţă neprihănită pote fi considerat un ucigaş al sfinţeniei. Aceasta este metoda subtilă a lui Satan de a-l surprinde pe călătorul creştin. Dacă-l poate determina pe omul sfânt să se plictisească într-atât de Călăuza sa, încât s-o îndepărteze, atunci nu va mai trece mult timp până când el va rătăci drumul spre rai şi va nimeri drumul spre iad. Apostolul ne vorbeşte despre o generaţie de oameni care, în timp ce le promit altora libertatea, ei înşişi 'sunt robi ai stricăciunii'. Oamenii care îndepărtează jugul poruncii lui Dumnezeu, sub pretenţia libertăţii, se vor găsi curând sub o sclavie cu mult mai rea, respectiv jugul aspru al păcatului.

NU UMBLA DUPĂ O REGULA FALSĂ!

Orice lucrur contrar Cuvântului lui Dumnezeu este fals.

'La Lege şi la mărturie! Căci dacă nu vor vorbi aşa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta! '

Noi nu trebuie să trecem niciodată peste ceea ce este scris - aceasta reprezintă ceea ce Scriptura numeste 'neprihănire exagerată' (Ecles. 7.6). Nu uita că omul care are trei mâini este tot atât de deformat ca cel care are doar una!

Blestemul este rostit împotriva celui care adaugă la Cuvântul Scripturii, cât şi împotriva celui care scoate din el. Unul din vechile planuri ale lui Satan este sa subestimeze sfinţenia Scripturii, prin ridicarea în slavi a sfinţeniei închipuite. El ştie prea bine că după cum ceainicul care dă în clocot poate stinge focul, tot aşa el poate stinge sfinţenia adevărată făcând ca înflăcăraea unui om să răzbufnească într-o falsă sfinţenie. În cele din urmă, zelul lor va disparea şi va înlocuit de ateism.

Farieseul înlocuieşte poruncile lui Dumnezeu cu datinile oamenilor, iar fiul şi moştenitorul lui trăieşte prin porunci sfinte, învăţături şi reguli nescrise, ducând o viaţă mult mai aspra decât ar fi cerut-o vreodată Dumnezeu.

Te previn foarte serios: stai deoparte de o sfinţenie şi o slujire impuse! Dumnezeu a rostit un cuvânt greu împotriva poporului ales, datorită voinţei lui puternice:

'Căci Israel a uitat pe Cel ce l-a făcut, şi a zidit palate'

Cum poate un om să-L uite pe Dumnezeu, dar să fie suficient de devotat pentru a ridica temple? Israel le-a construit fără Dumnezeu, deoarece El Se considera dat la o parte când oamenii uitau să trăiască prin Cuvântul Său.

Sfinţenia care este rezultatul inimii noastre nu este sfinţenia după inima lui Dumnezeu. Marele păcat al lui Ieroboam a fost acela că 'a jertfit pe altarul pe care-l făcuse la Betel... în luna pe care o alesese dupa bunul plac'. Pedeapsa care cade asupra unui om astfel de îndrăneţ este că Dumnezeu adaugă şi mai mult la lipsa lui de sfinţenie, deoarece se consideră mai sfânt decât este în realitate.

Dumnezeu nu permite copiilor Lui să se autoimpulsioneze. Este un păcat mult mai grav să facem ceea ce nu ni se porunceşte, decât să nu facem ceea ce Dumnezeu ne porunceşte. Dumnezeu este Singurul care poate declara sfinţenia; noi smulgem sceptrul din mâna Lui ori de câte ori încercăm să ne creăm o proprie sfinţenie.