text Eseuri crestine

Cuiul si pironul

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Despre Credinta

În fiecare zi din viața noastră ne vom întâlni cu două tendințe antagonice. Cea care, izvorâtă din fire, are ca țintă moartea. A noastră și a semenului. Și apoi cea care, din duhul cel dimpreună cu Tatăl pornită, caută înălțarea spirituală, zidirea celui de lângă noi și viața.

Prima tendință naște un comportament de tip PIRON. În fiecare clipă, întețindu-se spre final, acesta conduce spre străpungere, suferință, agonie.

Comportamentul PIRON este alcătuit din componente care se adapă din lumea întunericului. Adică:

Păcat, plăcere egoistă, dependență (viciu). Păcat, pentru că izvorăște din neascultare și răzvrătire care denotă lipsa înțelegerii Adevărului revelat. Plăcere egoistă, pentru că mereu firea decăzută privește spre propriile interese. Desigur, „propriile interese” fiind o iluzie, ținând cont de faptul că nimeni nu poate beneficia de nimic atâta timp cât ține pentru sine. Viața înseamnă mișcare și generozitate. Înseamnă deopotrivă să iei ce îți trebuie, metamorfozând în aspecte noi ale binecuvântării, și să lași să plece spre nevoile altora ceea ce îți prisosește…

Dependență, pentru că, în absența protecției și puterii divine, suntem la cheremul forțelor anihilării. Viciul absoarbe energia vitală spre o moarte iminentă.

Invidie, intoleranță, neacceptare, neiertare. Invidie, pentru că nu înțelegem că avem continuu tot ce ne trebuie pentru propria noastră dezvoltare și strălucire. Intoleranță, neacceptare atunci când judecăm experiențele și oamenii după criteriile naturii decăzute. Neiertare, pentru că raportăm comportamentele semenilor la ego-ul umflat prin minciună.

Resentiment, ură, dispreț. Pentru că, în rătăcirea minții noastre, avem impresia că există ceva ce ar putea să ne distrugă în afara propriilor noastre păcate. Nimeni nu poate să ne facă nimic rău fără participarea noastră prin păcat. Este ușa prin care dăm voie suferinței să ne viziteze. Iar atunci când eronat credem că ceilalți sunt cauza durerii noastre, suntem la un pas de a lăsa buruiana triradicală a resentimentului, urii și disprețului să ne invadeze sufletele și relațiile.

Ocară, bârfă, denigrare, minciună. Ocară, bârfă, denigrare, pentru că așa înțelegem să lovim în ce ne lovește sau amenință, minimalizând dimensiunea pericolului. Minciună, deoarece în acele clipe suntem sub influența părintelui neadevărului (Ioan.8:44).

Necredință, infidelitate, neascultare, mândrie. Adică un centru fixat egoist pe sine, sub puterea plăsmuirilor din care ne-am alimentat identitatea.

Prin PIRON, firea noastră a fixat pe cruce trupul perfect al Mântuitorului nostru. Al Celui care reprezintă Mielul dăruit spre sacrificiu în vederea eliberării noastre de sub puterea păcatului. Din dragoste, El a lăsat ca lucrurile să fie așa. Tot din dragoste, El a făcut posibil ca niciodată să nu mai fim folosiți drept unelte inconștiente ale durerii de către vrăjmașul care ne-a împins spre comportamente ale morții.

Acceptăm noi acest lucru astăzi?

 

(Ce este comportamentul de tip CUI? – Revino pentru a afla)

Cele mai recente resurse scrise - Meditatii

Smerenia și supunerea totală: modelul Domnului Isus
Aceasta este o continuare a postării De ce smerenia și renunțarea la sine sunt esențiale pentru transformare - Resurse CreștineVersetul din Coloseni 2:3 vorbește despre profunzimea tainei lui Dumnezeu... Citeste mai mult >>
De ce frica de iad nu produce iubire adevărată
El ne dezvăluie frumusețea Sa strălucitoare, astfel încât să fim copleșiți de admirație și atracție. Aceasta este ilustrată în Psalmi 50:1-2, unde se spune: “Din Sion, care este întruparea frumuseții... Citeste mai mult >>
Frumusețea lui Hristos – adevărata chemare a Evangheliei
Pentru a înțelege cum Dumnezeu intervine în viața omului, astfel încât acesta să fie convins să aleagă oferta Sa în locul ofertei lui Satan și, în acest mod, să poată fi transformat dintr-o stare păcă... Citeste mai mult >>
Desăvârșirea caracterului creștin
Pentru a atinge statura lui Hristos, precum și pacea și odihna în care a trăit El, este necesar un efort constant de ucenicie, urmându-L pe Învățător. Aceasta este singura cale prin care se poate atin... Citeste mai mult >>
Am vizitat "scaunul de domnie al Satanei" în Berlinul de Est
Îngerului Bisericii din Pergam scrie-i: ‘Iată ce zice Cel* ce are sabia ascuţită cu două tăişuri: (Apoc. 2.12) 13 «Ştiu* unde** locuieşti: acolo unde este scaunul de domnie al Satanei. Tu ţii Numele... Citeste mai mult >>
Adorarea
Reverență în închinare Adevărul este că închinarea este elementară până când începe să capete calitatea de admirație. Atâta timp cât închinătorul este preocupat cu sine însuși și cu bunul lui mers, e... Citeste mai mult >>
Golul sufletului: consecința despărțirii de Dumnezeu
La căderea lui Adam, omul a suferit o despărțire spirituală în raport cu Dumnezeu, pierzând astfel accesul la sursele de împlinire completă. Această ruptură spirituală a însemnat o separare de valoril... Citeste mai mult >>
De ce trăim... și pentru ce murim?
Venim pe lume, ne pregătim pentru viață, muncim, avem copii, nepoți, ne bucurăm de viață mai mult sau mai puțin, dar în final totul se sfârșește la mormânt. Mulți oameni percep „rostul vieții” ca fiin... Citeste mai mult >>
Rugăciunea de renunțare
Duhul mă învață să încredințez pe de-a-ntregul voia mea voii Tatălui. Îmi deschide urechea spre a aștepta cu nespusă tandrețe și cu sufletul dispus să învețe ceea ce Tatăl are să îmi spună și să mă î... Citeste mai mult >>
În căutarea Tatălui
În căutarea Tatălui Cami Sesărman Mă aflam departe…Pluteam pe o mare învolburată, agitată, ce părea că are să mă înghită din clipă în clipă. Valurile loveau fără milă, iar spuma lor amară îmi acoperea... Citeste mai mult >>