Cine te conduce în viața de zi cu zi?

Se spune așa: „credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.” (Rom.10:17) Dar de cele mai multe ori Cuvântul nu pătrunde din cauza blocajelor minții. Tu stabilești o limită a pătrunderii Cuvântului și a credinței.

Abia atunci când starea minții se transformă în detașare față de normă, prejudecată, superstiție, adeseori sub puterea Lui Dumnezeu, credința își face loc pătrunzând în inimă, și ceva ce anterior ni s-a părut greu sau imposibil, acum ni se pare posibil.

De fapt, nu există imposibil. Doar gândurile noastre de neputință.

Asa că:

Dă mintea jos de pe tron!

Nu, n-o lăsa să-ți mai dicteze viața. Să îți spună ce să faci și cum să faci. Ai mințit-o poate zeci de ani băgând în ea ideile altora despre cine ești, cum se face cutare și când se face, cum să reușești și ce poți sau nu poți să faci. O grămadă de limite și neputințe le-ai băgat acolo pentru că tu ai crezut că alții știu mai bine decât tine ce și cum se face. Să-ți spun un secret: Nici ei nu știau. Și ei au preluat neputințele și minciunile ingerate de alții.

Toate astea le-ai aruncat inconștient în mintea ta. Sunt îngropate în subconștient și acum te dirijează de acolo.

Nu ai nevoie de așa ceva.

Mintea este un slujitor bun, dar un șef prost – am mai zis-o. Viața ta nu trebuie să fie dictată de neputințele tale și de frici. Ci direcționată de ceea ce te inspiră, te însuflețește, te bucură. De ceea ce îți dorești și crezi în adâncul inimii că ai putea să faci, că e valabil și pentru tine. De Dumnezeu Cel din spatele acestora.

Înțelege că nu există limite decât în mintea ta

Una dintre minciunile pe care le-ai înghițit este că ai limite. De fapt, nu ai. Ai limite doar pentru că tu crezi că ai.Totul este posibil pentru tine, ești capabil să faci mai mult decât crezi acum eronat că poți.

Visele tale îți sunt trunchiate pentru că tu dai voie limitărilor să-ți îngrădească libertatea. Cine ți-a spus că nu poți să fii tot ce vrei? Cineva care te cunoaște foarte-foarte bine? Dar cine te cunoaște mai bine ca tine? Nici tu nu știi ce poți face cu adevărat. Atunci cum poți să-ți spui ce nu poți face?

Asta nu înseamnă ca trebuie să te apuci de orice. Nu orice merită efortul, raportat la timp-energie/rezultate.

Acceptă că nu există criterii de evaluare

Ești bun așa cum ești, nu este nevoie să te compari cu nimeni. Fiecare își are calea. A ta este diferită de a altuia, oricât de asemănătoare ți se par. Doar că este necesar să dezvolti darul din tine, caracterul, să-ți lași inima înmuiată de Dumnezeu. De ce te-ai compara cu cineva care are alte date decât ai tu? Alt bagaj de cunoștințe, alte daruri, alt nivel de dezvoltare al lor?

Tu ești unic, iar această unicitate te face deosebit și îți augmentează frumusețea.

Einstein spunea: „Toți suntem genii. Însă dacă judecăm un pește după abilitatea sa de a se urca în copaci, el va trăi toată viața cu impresia că nu este deștept.”

Este adevărat că dacă vei face ceea ce fac alții și cum fac ei, vei obține rezultate asemănătoare. Dacă ți le dorești, fă așa. Dar numai în felul tău, adaptat la ceea ce vrei tu să realizezi. Nu trebuie să imiți pe nimeni. Nu imitația te duce pe culmi, pentru că acolo sunt doar oameni autentici, nu cópii ale altora.

Descoperă-ți calea proprie!

Detașează-te: nu există metode de realizare a lucrurilor

Inspirația de Sus creează modalitatea de realizare. Dacă tu muști momeala că lucrurile se fac doar într-un anume fel, că există una, două sau mai multe căi de a ajunge la un rezultat folositor, te vei lega singur de mâini și de picioare.

Cum am mai spus, calea o găsești în tine, lasă-te inspirat de Sus pentru a o găsi.

Sigur că înveți de la alții. Ce au descoperit și perfectat alții te ajută să salvezi timp. Privește la felul în care fac altii, încearcă ceea ce fac altii, dar până la urmă să faci în felul tău. Există tehnici, dar tehnicile trebuie adaptate, există metode, dar ele în final e bine să fie aplicate în funcție de tine, nu de alții. Nu trebuie să inventezi gaura în cașcaval, dar forma ei poate să depindă de tine. Sabia e aceeași, tehnica de mânuire asemenea, dar stilul e al tău.

Fii liber: Nu există reguli

Iubește și fă ce vrei! Cine a spus că a fi un bun creștin înseamnă să aplici reguli? Nu trebuie să aplici nimic, ci doar:

– Să ai dragoste în tine;

– Să crezi;

– Să asculți călăuzirea de Sus.

Vei face sau nu vei face diverse lucruri pentru că așa vrei tu. Pentru că așa te simți îndemnat și îți dorești, îți place. Nu pentru ca zic alții…

Eliberează Duhul – nu-i îngrădi manifestarea în viața ta!

Ceea ce ai acceptat din exterior că ai de făcut și modul în care trebuie făcute lucrurile creștinește îngrădesc accesul Duhului la conștiința ta.

Nu înțelegi, nu progresezi, te simți uneori neputincios pentru că lași Persoana Duhului Sfânt în spatele gratiilor create sau acceptate de tine.

Te rogi cu cuvintele tale – din inimă -, sau te rogi cu cuvintele altora pentru că așa crezi că are efect, că așa ai putea ajunge la rezultat? Rezultatul este atins dacă ești tu în ceea ce faci, nu dacă ești o maimuță care imită mecanic comportamentul altora.

Tu ai o relație personală cu Dumnezeu. Așa trebuie să fie și comunicarea. Nu intermediată sau obstrucționată de cineva sau ceva. De cuvintele, regulile, metodele cuiva.

Fii ceea ce știi că ești!

Nu o copie adică. Și nu te lăsa ținut departe de reușită prin frici și neputințe închipuite. Dacă îți dorești să fii cineva cu adevărat, din toată inima, atunci tu ești făcut să devii concret acel cineva. Chiar există în tine sămânța acelui lucru. Ghicește: de Dumnezeu plus cine depinde să o transformi în arbore?

Iar ceea ce ai de făcut și cum se găsește în tine. Și vine de la Duhul Sfânt. Cu care nu trebuie să înveți de la alții cum să comunici. Doar să fii deschis, sincer, să-L accepți și să crezi ce-ți spune.

Citeste si: Ce spune despre tine batjocura