Cine suferă când darurile tale se diminuează?

Cine suferă când darurile tale se diminuează?

   Când harul tău este în scădere, efectele negative depăşesc situaţia ta - ajungând chiar la Dumnezeu. Haideţi să analizăm consecinţele grave ale neglijării stării tale spirituale.

   1. TU ÎI FACI RĂU LUI DUMNEZEU

    Slava lui Dumnezeu depinde mai mult decât orice de darurile sfinţilor Săi. Nici chiar păcate grave ale omenirii nu-L discreditează aşa de mult, cum se întâmplă cu purtarea neglijentă a celui sfânt. Când oamenii din lume îşi folosesc talentele oferite lor de Dumnezeu pentru a-şi mări conturile, ei Îl jefuiesc numai de untdelemnul, inul şi lâna Lui. Dar când creştinul îşi neglijează darul său - sau îl foloseşte greşit, el fură slava lui Dumnezeu! Într-adevăr, a lăsa slava lui Dumnezeu să se scurgă prin fisurile darurilor tale, este un lucru foarte grav. Aceasta demonstrează o mare nepăsare pentru voia lui Dumnezeu. El intenţionează ca slava Lui să crească prin atitudinile şi faptele tale - nu să se diminueze!

   Presupune că un om îi încredinţeză unei persoane banii săi, iar altuia copilul său. Ce îl va supăra mai tare, că a pierdut banii sau că îşi primeşte copilul rănit? Harul este copilul lui Dumnezeu în tine, noua creaţie a lui Cristos. Dacă suferă vreun rău din cauza neglijenţei tale, atunci aceasta loveşte mai adânc inima lui Dumnezeu, decât atunci când un păcătos Îi face rău lui Dumnezeu, deoarece El n-a investit într-un astfel de om un dar atât de preţios ca cel oferit ţie.

   2. TU LE FACI RĂU ALTOR CREŞTINI

   Aceasta se întâmplă când neglijezi să-ţi repari armătura distrusă. Când un mădular din trupul fizic suferă, într-un fel toate celelalte suferă împreună cu el. Acelaşi principiu e valabil şi pentru trupul duhovnicesc. Când noi ignorăm poruncile lui Dumnezeu, care întotdeauna are ca rezultat diminuarea harului, prin aceasta aratăm indiferenţa noastră faţă de toţi credincioşii. Ni se spune "să ne iubim unii pe alţii ". Şi cum arătăm supunerea faţă de această poruncă? În versetul următor, Ioan spune "Şi dragostea stă în vieţuirea după poruncile Lui". Relaţia dintre har şi păcat este una de tip cauză-efect; ori de câte ori primul scade, inevitabil cel de-al doilea creşte.

   3. TU ÎŢI FACI RĂU ŢIE ÎNSUŢI

   Când vezi că harul lui Dumnezeu ia o întorsătură spre rău, dar tu nu faci nimic pentru a îndrepta lucrurile, tu vei suferi datorită neglijenţei tale. Un creştin în declin e întotdeauna un creştin care se îndoieşte. Harul tău e asemena unui pom; atâta vreme cât e sănătos, el nu încetează să crească. Dar dacă începe să se usuce, tu ştii că ceva e în neregulă. Satan e gata să accentueze primele semne de îndoială. Slăbirea poziţiei tale te face mai susceptibil minciunilor lui. Iată ce-ţi spune el: "Dacă ai fi un creştin cu adevărat, ai fi în continuă creştere. Sfinţii merg din putere în putere; dar tu mergi din putere în slăbiciune! Tu spui că eşti mântuit. Atunci de ce te-ai îndepărtat aşa de mult de Dumnezeu faţa de ziua în care te-a mântuit?" Totuşi, minciunile Satanei conţin un adevăr! Când darurile tale sunt în declin, tu chiar te simţi departe de Dumnezeu; tu chiar te întrebi dacă ai fost cu adevărat mântuit.

   Dacă harul lui Dumnezeu în tine este bolnav, tu vei găsi puţină bucurie în viaţă, cea prezentă sau viitoare. O persoană care suferă de o boală cronică nu găseşte nici o plăcere în ce face. Mâncarea lui e fără gust; doarme pe apucate; nu are energie pentru muncă. Dacă imaginea lui Cristos în tine s-a şters, tu eşti un bolnav cronic. Tu nu vei gusta dulceaţa promisiunii, nici nu te vei bucura de odihna care se găseşte în El. Tu vei şchiopăta în orice lucrare, întrebându-te dacă vei avea puterea necesară pentru a o îndeplini. Tot timpul inima ta neconsolată va plânge sub povara pe care i-o dai.

   Ce trist că neglijenţa noastră îl avantajează pe Satan. Prin nepăsarea noastră spirituală noi punem o dovadă în mâna lui şi un argument în gura lui pe care le foloseşte pentru a pune la îndoială mântuirea noastră. Dar ce dulce este promisiunea pentru credinţa noastră, când ea e activă şi viguroasă!

   Ce uşor este jugul, când creştinul nu e ros de vină, nici puterea lui slăbită de harul în declin! Când te afli într-o bună relaţie cu Cristos, atât tu, cât şi fraţii şi surorile tale în Cristos sunt în beneficiu, iar Tatăl tău ceresc este glorificat.