A-ţi da seama că este imposibil la om

Domnul Isus i-a cerut tânărului bogat să vândă tot ce avea şi să dea săracilor, dar acesta nu a putut face aşa ceva. Domnul Isus nu i-a cerut lui Zacheu să renunţe la averea lui şi, totuşi, acest om mai în vârstă a dăruit rapid o bună parte din banii lui. Cheia o găsim în cuvintele: "Lucrurile care sunt imposibile la oameni sunt posibile la Dumnezeu." Tânărul bogat este un exemplu foarte nimerit al conceptului "imposibil la oameni", întâlnit în prima parte a versetului 27 din Luca 18, în timp ce Zacheu este o ilustrare excelentă a conceptului "posibil la Dumnezeu", întâlnit în a doua parte a aceluiaşi verset. Deci primul secret al biruinţei este recunoaşterea faptului care se regăseşte în expresia "imposibil  la oameni". Trebuie să învăţăm să recunoaştem că, într-adevăr, este imposibil la oameni.

Intenţia Domnului nu a fost de a-i cere acelui tânăr să vândă efectiv totul, ca o condiţie de a moşteni viaţa veşnică, ci El a dorit ca tânărul să-şi dea seama că un asemenea act este imposibil la oameni. Acel tânăr era destul de bun. Se considera un om extraordinar, pentru că păzise poruncile. În mod intenţionat, Domnul i-a pus înainte ceva ce-i lipsea. Mulţi oameni mântuiţi sunt capabili să învingă multe din vechile lor păcate, cu excepţia câtorva. De ce nu le pot birui şi pe acelea? Domnul îngăduie acest lucru, pentru a ne face să înţelegem că o astfel de biruinţă este imposibilă la oameni. Ea poate fi asemănată cu alergarea într-o cursă cu obstacole. Poţi să sari peste fiecare obstacol, cu excepţia unuia sau a două dintre ele. Dumnezeu ştie că nu poţi, dar tu nu eşti conştient de incapacitatea ta. Poate eşti în stare să ţii Cele Zece Porunci, dar Domnul pune înaintea ta a unsprezecea poruncă, pe care nu poţi s-o ţii.

În ceea ce ne priveşte pe noi toţi, se pare că există unul sau două păcate pe care nu le putem învinge. Aceste păcate devin problema noastră specială. Odată, în Shanghai, m-am dus să cumpăr ceva de la un magazin. Când am ieşit din casă, m-am întâlnit cu un frate şi l-am salutat dând din cap. Pe strada următoare, m-am întâlnit din nou cu el şi, din nou, l-am salutat dând din cap. Când am plecat de la magazin, încă o dată l-am întâlnit şi am dat din cap. De fapt, de zece ori l-am salutat pe acel frate în interval de o oră. Exact în acelaşi mod păcătuiam. Se pare că ne confruntăm frecvent cu acelaşi păcat. Săvârşim acelaşi păcat azi şi mâine şi poimâne. Suntem foarte obişnuiţi cu acel păcat. Păcatele noastre par a fi speciale, nu generale. O persoană dură este întotdeuna dură. Un om plângăreţ se vaită mereu. Un om mândru e totdeauna mândru. Un om neliniştit se îngrijorează mereu. Un om dispreţuitor dispreţuieşte întotdeauna. Un om nervos este totdeauna gata să se enerveze. Oricărui om îi lipseşte cel puţin un lucru. Iar Dumnezeu vrea să vedem că este imposibil la oameni.

Odată, în Yantai, am cunoscut-o pe soţia unui medic de acolo, care era în căutarea unei vieţi victorioase. O lună întreagă s-a rugat pentru biruinţă. Pe parcursul primelor trei săptămâni, ea a părut a fi capabilă să învingă multe din păcatele ei. Totuşi, era un păcat pe care nu-l putea învinge nicidecum. Într-o zi, pe când cânta la pian, s-a oprit din cântat şi a început să plângă. După un timp, am întrebat-o care era problema. Mi-a răspuns: "Este imposibil. În această chestiune sunt complet neputincioasă. Pe parcursul acestor săptămâni m-am ocupat în fiecare zi de păcatele mele. Am învins multe din ele, dar sunt pur şi simplu neputincioasă în privinţa obiceiului meu de a mânca câte ceva între mese. Sunt misionară şi nu îndrăznesc să spun nimănui despre acest păcat al meu." Plângea în timp ce vorbea. Am lăsat-o să plângă, dar, în inima mea, eram bucuros, ba chiar am început să râd. "De ce râdeţi?" m-a întrebat. Atunci i-am spus "Sunt foarte bucuros că aţi ajuns să vedeţi că nu sunteţi în stare să învingeţi. Au trecut mai mult de douăzeci de zile şi Îi mulţumesc lui Dumnezeu că aţi ajuns ziua aceasta. Ar trebui să înţelegeţi că Domnul a îngăduit să rămână în viaţa dumneavoastră această sarcină imposibilă - să mă exprim astfel - ca ea să servească drept test cu turnesol al biruinţei dumneavoastră. Să vă spun un lucru: Domnul vrea să vă vedeţi imposibilitatea. Când vă veţi da seama că la dumneavoastră este imposibil, Dumnezeu vă va arăta că la El este posibil. Înţelegeţi principiul? Imposibil la oameni, dar posibil la Dumnezeu."

Era o soră în Domnul, care era o femeie bună. Ea se îngrijora cu privire la copiii ei, de dimineaţa până seara. Dar nu şi-a dat seama că a te îngrijora este un păcat. Într-o zi, însă, a ajuns să vadă asta şi a rămas şocată. Înainte, nu se cunoştea cu adevărat pe ea însăşi, dar atunci a ajuns la o cunoaştere profundă cu privire la ea. A cunoscut cu adevărat că îi era imposibil să învingă. Mulţi cunosc învăţătura despre biruinţă, dar nu au ajuns să experimenteze biruinţa adevărată, şi un motiv este tocmai puţina cunoaştere pe care o au despre ei înşişi.