text Eseuri crestine

Tipare de autoritate

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Derek Prince

   În planul lui Dumnezeu pentru căsătorie, soţul şi soţia devin 'un singur trup', unindu-şi astfel identităţile lor separate într-o unitate nouă. În baza acestui fapt, soţul îşi include soţia în mod natural în autoritatea pe care ei o împărtăşesc asupra copiilor lor. Dacă nu face lucrul acesta, soţul poate deveni arbitrar sau despotic.

   Cu toate acestea, astăzi este mult mai obişnuit ca soţul să se îndrepte înspre extrema opusă prin renegarea responsabilităţilor sale faţă de soţie şi copii şi chiar prin abandonarea lor completă. În asemenea circumstanţe, soţia rămâne să poarte singură o povară care ar fi trebuie împărţită între cei doi. Rezultatul e adesea o prăbuşire completă a întregii structuri familiale. Soţiile creştine care se găsesc în această situaţie, şi care prin credinţă, rugăciunea şi harul lui Dumnezeu poartă cu succes această povară suplimentară care a fost aruncată asupra lor ar trebui să se bucure de încredere.

   În cazul lui Iacov, el nu şi-a dat seama că vorbele pe care le-a rostit erau îndreptate împotriva Rahelei. În cultura noastră contemporană se întâmplă totuşi deseori ca un soţ să-i adreseze soţiei sale, cu bună ştiinţă, în mod deliberat, cuvinte zdrobitoare şi pline de amărăciune. Iată un exemplu tipic.

   Mary, care nu fusese niciodată instruită în ceea ce priveşte treburile casnice de către mama ei, se căsătoreşte cu Jack, un director executiv al unei companii, cu un temperament iute. Mary nu reuşeşte niciodată să servească mâncare gustoasă sau care să arate bine. Pentru un timp, Jack manifestă autocontrol şi îşi stăpâneşte nerăbdarea. Până la urmă îşi exprimă frustarea spunând 'M-am săturat de felul în care serveşti mâncarea. Niciodată nu vei învăţa să găteşti!' El repetă acest lucru în diferite moduri, în diferite ocazii. De atunci înainte, mâinile lui Mary tremură ori de câte ori aduce mâncarea la masă. Mesele devin un chin de care doreşte să scape cu ardoare. După câţiva ani, căsnicia se destramă. Dar blestemul rostit de Jack o urmăreşte pe Mary toata viaţa. Deşi talentată în alte domenii ea nu învaţă niciodată să gătească. Ori de câte ori intra într-o bucătărie, e copleşită de ceva întunecat ce îi inhibă abilităţile naturale. Pentru ea există o singură soluţie aceea de a recunoşte că soţul ei a pus un blestem peste ea şi să caute eliberarea pe care Dumnezeu a oferit-o. De asemenea, fără să-şi dea seama, Jack a rostit un blestem asupra lui fiindcă din momentul în care a spus 'Mi-e silă de felul în care serveşti mâncarea', el a început să experimenteze  o indigestie cronică pentru care medicul nu poate găsi nici o cauză naturală şi nici un medicament. Indigestia îl urmăreşte pe Jack până la sfârşitul vieţii.

   Sau din nou, Mary ar putea fi una din acele femei care nu ştiu cum sa administreze banii. Suma alocată ei se termină înainte de sfârşitul săptămânii. Nu reuşeşte niciodată să păstreze un echilibru între venituri şi cheltuieli. Jack ar putea da curs frustării sale, spunând 'Şi un copil de clasa a patra ar putea administra banii mai bine decât tine. Nu meriţi să prosperi. Toată viaţa ta te vei lupta cu problema.'

   Imaginează-ţi un alt cuplu -Jim si Jane. Limbajul lui Jim este mult mai brutal ca al lui Jack. Deseori încheie certurile aprige spunând 'Te urăsc!' În anii de după inevitabilul divorţ, Jane are nevoie de operaţie în zona abdominală pentru trei boli succesive, făra nici o legătură directă între ele.

   Diagnosticul corect pentru toate cele trei probleme ale lui Jane e enunţat în Proverbe 12.18

   'Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare.'

   A fost nevoie de bisturiul chirurgului pentru a trata rănile invizibile pe care Jim le-a cauzat prin cuvintele sale pline de amărăciune.

   Cuvinte ca cele folosite de Jack împotriva lui Mary sau de Jim împotriva lui Jane pornesc din stările sufleteşti care oscilează de la mânie la ură şi nerăbdare. De obicei, în spatele lor există o presiune demonică. Ele sunt ca săgeţile ghimpate, înmuiate în otravă. Odată ce pătrunde în carne, ghimpii fac foarte dificilă extragerea lor. Şi totuşi, dacă săgeţile sunt lăsate înăuntru, otrava se împrăştie în interior.

   

Cele mai recente resurse creștine scrise

Viața în Hristos
În clipe grele când eramȘi ajutor eu nu aveam,Munceam mereu și tot strângeam,Ca lipsuri eu să nu mai am.Dar lipsuri, griji erau destuleȘi buzunarele tot nule,Nu înțelegeam de ce-mi e frică,De ce în to... Citeste mai mult >>
Inimă dăruită
Inimă dăruităCe fericire dulce, ce rai ai pus în ea?În inima mea Doamne, în inimioara mea?Atâta m-am schimbat de când Te-am cunoscutMereu îmi vine Doamne să Îți vorbesc, să-Ti cânt.Ce bucurie Doamne m... Citeste mai mult >>
Mormântu-i poarta către ceruri
Mormântu-i poarta către ceruri, un prag de taină sfânt,Lăsând în urmă greul firii, și trupul de pământ,Nu este beznă fără capăt, nici un sfârșit amar,Ci trecerea spre slava mare, prin jertfă și prin h... Citeste mai mult >>
Am cerut ca să fiu aur
Am cerut ca să fiu aur, dar n-am vrut să fiu topit,Am cerut o strălucire, fără să fiu șlefuit,Am cerut și-o răsplătire, fără ca să gust ocară,Nu am vrut să știu prigoana, am cerut calea ușoară.​Am voi... Citeste mai mult >>
Râvna după daruri multe
Râvna după daruri multe, fără pic de-nțelepciune,Este astăzi arătată, de creștini cu mare nume,Toți ar vrea să fie lideri, cu o voce-n strălucire,Dar în pieptul lor e ură, nu un cer plin de iubire.​Mu... Citeste mai mult >>
Trădarea durerii și ruga de seară
​Trădarea durerii și ruga de seară,Sunt umbre ce-apasă pe umeri povară,În lupta aprinsă, sub măslinii cei triști,Se-ntreabă iubirea: „Tu încă exiști?”​Sub bolta de stele ce par înghețate,S-au strâns a... Citeste mai mult >>
Pași pe calea mântuirii
Pași pe calea mântuirii-n sus mă poartă zi de zi,Pe un drum plin de durere, și prin văi și prin pustii,Dar eu știu că mâna sfântă, ea mă ține neclintit,Mă ridică din cădere, să nu fiu un rătăcit.Când... Citeste mai mult >>
În veacuri vechi
În veacuri vechi, prin încercare,Au mers creștinii pe pământ,Și-n focul greu al suferinței,Făceau doar voia celui sfânt.Când lumea-ntreagă obosise,Și valuri grele doar loveau,Credința lor era lumina,P... Citeste mai mult >>
În zori de Paște sfânt
În zori de Paște sfânt, un clopot iar răsună,Sub cerul cel deschis, lumină se adună,Cu inimi pline stăm, chemați la sfânt altar,Căci Domnul ne primește, prin harul Său în dar.​La masa pregătită, cu pâ... Citeste mai mult >>
Privesc spre dealu-n sânge
Privesc spre dealu-n sânge, unde s-a dat o luptă,Să rupă legătura de moarte ce-a fost ruptă,Acolo, în tăcere, un Miel a fost jertfit,Ca omul de păcate să fie izbăvit.​El n-a scos un cuvânt, când rana... Citeste mai mult >>