Urme în zăpadă -11-

Masajul și compresele reci propuse de bunica au avut efect încât, dimineața următoare piciorul scrântit al Anetei mai durea puțin rămânând doar puțin umflat. Cu toatea acestea încă nu putea merge fapt ce nu prezenta nici o nenorocire. Și așa nu era o zi bună de ieșit afară căci după miezul nopții căzuse din nou zăpada.

Cu toată bunăvoința, pentru bunica era prea mult să stea la bucătărie cu Dani și cu cei trei pisoiași ai Albei ca Zăpada de aceea Dani pregăti un culcuș cald în pod pentru ei. Aneta sta comodă răsfoind paginile Bibliei. Dorea mult să învețe pe de rost versete mai ales versetul ce-i devenise familiar la serviciul divin de la Crăciun despre care se spune cum Isus stă la ușă și bate...

Iată EU stau la ușă și bat, dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el și el cu Mine.

Aneta repetă până învăță totul pe dinafară Ea deschisese ușa lui Isus iar acum El trăia în inima ei. S-a întâmplat așa cum îi spusese bunica. Duhul de iertare și de dragoste au pătruns în inima ei. Gândurile rele au dispărut ca umbra în fața luminii. Isus îi iertase totul iar acum era preocupată dacă și Luca o va putea ierta pe ea... Ea îi mărturisese lui Luca fapta ei urâtă. Știa că din vina ei Luca pierduse premiul iar acum dorea să repare totul. Ar putea să ducă învățătorului Arca lui Noe povestindu-i adevărul. Dar se temea de ceea ce ar putea gândi învățătorul despre ea... ce vor spune colegii...

Întunericul se lăsă repede. Copiii s-au dus la cină iar pentru Dani era deja vremea de culcare. Se ivi însă un mic conflict... Bunica le spuse că pisicuțele trebuie să doarmă doar în grajd însă Dani, le dorea lângă el. După multă vorbărie toți cedară în favoarea lui Dani. Iar când toate se liniștiră, Aneta se așeză cu scăunelul lângă bunica. Cineva însă tocmai bătu la ușă... Era Luca. Venise să se intereseze de piciorul Anetei.

- Intră Luca! E bine că ai venit Ia un scaun aici lângă noi. Voi amândoi trebuie să încetați cu orice conflict stupid și să vă purtați rezonabil. Tu Luca ai făcut ceva îngrozitor dar eu știu că nu a fost intenționat și nu are rost să mai deplângi trecutul. Trebuie să prinzi curaj pentru un nou început. Iar tu, Aneta, trebuie să înveți să ierți și să fii totdeauna amabilă și să nu te socotești niciodată mai bună ca alții.

Astfel cei doi copii au putut intra în vorbă sincer, unul cu altul. Bunica era alături ascultându-i cu bucurie.

- Mă bucur de voi. Nu-i așa că atunci când Domnul Isus intră în inimă nu mai e loc pentru egoism și gânduri rele?

Bunica luă apoi Biblia citind și alte versete despre dragoste.

Aneta se duse la dulăpior și luă de acolo ursulețul de turtă dulce pe care-l împărți cu Luca.

- Nu uita Aneta că Domnul Isus nu avenit în inima ta doar ca Domn și Mântuitor ci și ca Învățător și Stăpân. Va trebui de aceea să faci ceea ce dorește El și nu ceea ce-ți place ție.

Înainte de culcare Aneta îngenunche la marginea patului rugîndu-se:

- Doamne Isuse, vreau să fac doar ce voiești Tu. Dacă trebuie să mărturisesc înaintea învățătorului, Te rog dă-mi curaj și nu mă lăsa să mă tem. Amin.

Dimineța se trezi cu gîndul că bunica are dreptate și nu există nici o cale de a alunga întunericul decât aceea de a lăsa să pătrundă lumina. Puțin șchiopătând, Aneta coborî la bucătărie unde o găsi pe bunica și căreia îi mărturisi că va merge grabnic la învățător. Nu mai putea aștepta...

Se așeză în sanie lângă tatăl ei care tocmai pleca cu calupurile de brânză.

~&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&,"&~. .

Învățătorul o privi pus pe gânduri. Obrajii Anetei ardeau în timp ce stătea cu ochii ațintiți în podea... I-a trebuit mult timp până să-și biruiască buimăceala... Dar mintea ei era pătrunsă de cuvintele bunicii despre DRAGOSTEA DESĂVÂRȘITĂ...

Învățătorul înțelese că Aneta cîștigase o bătălie hotărâtoare. Iar inima Anetei era plină de fericire. Isus intrase acolo și a umplut-o de dragoste și de curaj!