Caminul care transmite credinta

   Acasa credinta poarta hainele ei adevarate. Aici familia vede ce credem si suntem cu adevarat - nu suntem ceea ce aratam in public. Caminul nostru ar trebui sa fie locul plin de caldura si bucurie, deoarece Dumnezeu este prezent acolo. In multe case poti citi urmatorul motto pe unul dintre pereti - Hristos este capul acestui camin, oaspetele nevazut la fiecare masa, ascultatorul tacut al fiecarei conversatii - Tacut, poate si nu prea. Prezenta Lui influenteaza tot ce se aude in acel camin.

   Toate activitatile, pana si rutina zilnica, trebuie sa se centreze in Dumnezeu. Mama canta - Spune-mi istoria lui Isus - in timp ce-si leagana copilasul. Tatal le spune baietilor, -Nu ne apucam de cutare lucru pentru ca nu vom putea sa-l terminam la timp asa incat sa nu intarziem de la rugaciune deseara. Felul in care ne programam lucrurile, oamenii care sunt invitati in casele noastre, activitatile in care ne implicam, toate acestea le vor spune copiilor cat de importanta este credinta pentru noi.

   Unele activitati specifice ne ofera ocazii de a incuraja credinta in familie. In timpul meselor, atmosfera trebuie sa fie relaxata si fiecare membru al familiei trebuie sa simta libertatea de a impartasi cu ceilalti. Parintii pot sa ofere indrumari in probleme importante. Pe masura ce conversatia din jurul mesei trece de la un subiect la altul, discutiile pot fi dirijate inspre lucrurile spirituale. Chiar stirile zilnice sunt oportunitati de a modela valori.

   Inchinarea familiei ar trebui sa fie piatra unghiulara a caminului nostru. Acolo avem ocazii mai mari decat ne-am putea imagina sa ne indoctrinam familia cu invatatura lui Dumnezeu. Aceasta ar trebui sa fie mai mult decat o inlantuire de evenimente facute in mod mecanic - mai intai cantare, apoi citire, la final rugaciune si cu asta gata, am terminat. Inchinarea poate fi o adunare a inimilor familiei in jurul lucrurilor lui Dumnezeu. Este de asemenea timpul in care credinta poate fi aplicata la viata de zi cu zi. Puteti pune intrebari sau sa-i lasati pe copii sa le puna si petreceti timp discutandu-le. Profitam noi tatii de aceste ocazii asa cum ar trebui -

   Situatiile critice prin care trece familia le spune mult copiilor despre importanta pe care o are credinta in viata noastra. Ce facem cand cineva este intr-un pericol extrem, sau foiarte bolnav -

   Recent un tata mi-a povestit ca si-a strans familia la pranz pentru un timp special de rugaciune. Fara indoiala experiente de genul acesta creaza o impresie de nesters din inimile copiilor.

   Copiiii vostri isi vor aminti faptele si remarcile voastre, chiar si dupa ce voi insiva le veti uita. 

   Ce isi vor aminti peste ani copiii nostri despre credinta noastra ?