Predestinare?

Predestinare?

Ce ne vorbește Dumnezeu în Sfintele Scripturi despre predestinare? În planul lui Dumnezeu, există oameni care indiferent de practica lor, vor ajunge în Iad?

În Sfintele Scripturi, citim că, Dumnezeu este atotputernic (Gen. 17. 1; 2 Cor. 6. 18; Apoc. 1. 8), și face ce voiește ( Ps. 115. 3; 135. 6; Dan. 4. 35): El dă viață, dar tot El omoară (1 Sam. 2. 6); El face rana, dar tot El o tămăduiește (Deut. 32. 39); El îl ridică pe om, dar tot El în coboară (1 Sam. 2. 7); El dă pricepere (1 Regi 4. 29), și tot El prostește (Iov 12. 20); din gura Domnului iese și binele, dar și răul (Plang. Ier. 3. 38); El se îndură de cine vrea, și împietrește pe cine vrea (Rom. 9. 18);

Cu toate acestea, El nu este dator să dea cuiva explicații de acțiunile Sale (Iov 9. 12; Is. 45. 9-12; Rom. 9. 20); căci este suveran și face ce-I dorește inima (Iov 23. 13); nimeni nu poate să se interpună să împiedice planurile Sale binecuvântate (Ier. 33. 19-22).

Însă, dorința lui Dumnezeu nu este de a-l nenoroci pe om, ci de a-l mântui. Dumnezeu dorește ca păcătosul să se întoarcă la El (Ezec. 18. 23; 33. 11); dorește ca toți oamenii să fie mântuiți și să vină la cunoștința adevărului (1 Tim. 2. 4).

Fiecare individ în parte, este cunoscut de Dumnezeu dinaintea facerii tuturor lucrurilor (Ps. 139. 16), și cu fiecare în parte, are un plan binecuvântat (Ier. 29. 11).

Motivul ne efectuării dorinței lui Dumnezeu, ca toți oamenii să fie mântuiți, se datorează dreptății Sale; El îi cercetează pe toți oamenii (F. A 17. 26-27) și le pune înainte calea vieții și calea morții (Deut. 30. 15; Ier. 21. 8; Matei 7. 13-14). Datorită acestui fapt, Dumnezeu îi dă omului, dreptul să aleagă: să-L urmeze pe El, umblând pe calea Sa, sau să umble pe calea morții, la sfârșitul căruia este Iadul.

Pentru că, omul nu poate fi niciodată neutru pe acest pământ, toții oamenii sunt chemați la mântuire (F. A 10. 34-35) dar fiecare în parte, alege dacă dorește să umble pe calea trasată de Domnul Iisus, aplicându-i-se toate consecințele acestei căi, sau să umble pe calea morții pe care i se va aplica planurile lui Satan (2 Cor. 2. 11). În concluzie, Dumnezeu împlinește planul Său binecuvântat asupra unui om, nu mai dacă el Îl alege, ca astfel Dumnezeu să înceapă lucrarea de mântuire (Ps. 138. 8). Dacă un om, alege planul lui Dumnezeu, ”nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură, nu vor fi în stare să-l despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Iisus Hristos, Domnul nostru” (Rom. 8. 38-39).

În Sfintele Scripturi, avem câteva exemple de oamenii, care au ales să slujească după planul lui Dumnezeu, dar și oameni care s-au împotrivit voii lui Dumnezeu.

Un om, care a slujit după planul lui Dumnezeu este Avraam. El a ales să plece unde l-a trimis Dumnezeu, fără să știe unde se duce (Evrei 11. 8). Un alt om care a slujit după planul lui Dumnezeu este Moise. El ales să facă lucrarea lui Dumnezeu (Exod 4. 18), în ciuda slăbiciunilor sale (Exod 4. 13). De asemenea, mai este și împăratul David, despre care citim, că, a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu (F. A 13. 36); El a ales să facă voi Domnului Dumnezeu, de aceea a fost binecuvântat (2 Sam. 23. 5). Mai este și Ieremia, despre care citim, că, Dumnezeu l-a ales să fie proroc, și pentru că, nu s-a împotrivit planului lui Dumnezeu, Dumnezeu i-a aplicat planul Său în viața lui (Ier. 1. 5).

Oamenii, care sau împotrivit voii lui Dumnezeu: faraon, care a ales să-și împietrească inima el însușii de trei ori (Exod 8. 15; 8. 32; 9. 34), iar ca consecință Însuși Dumnezeu i-a împietrit inima (Exod 9. 12; 10. 1; 10. 20; 10. 27; 11. 10; 14. 8); Saul, care n-a ales să facă voia Domnului (1 Sam. 13. 9-13; 14. 18-21), și a fost lepădat (1 Sam. 15. 22-23).

Așadar, toții oamenii care sunt chemați după voia lui Dumnezeu, și nu i se împotrivesc planului Său, se regăsesc printre aceia despre care vorbește apostolul Pavel: ” De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său. Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel întâi-născut dintre mai mulţi fraţi. Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; şi pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi socotit neprihăniţi; iar pe aceia pe care i-a socotit neprihăniţi, i-a şi proslăvit. ” (Rom. 8. 28-30)

Deci, Dumnezeu are planurile Lui binecuvântate față de noi, așa că, să nu le zădărnicim umblând în mod inconștient pe calea morții (Luca 7. 30), împlinind planurile lui Satan de autodistrugere.

Versetul ce indică faptul, că sunt persoane care nu au fost scrise în cartea vieții de la întemeierea lumii (Apoc. 17. 8), evidențiază că Dumnezeu cunoaște viitorul (Gen. 18. 18-19; Is. 44. 7), și, cunoaște cine este acela care va fi mântuit, și cel care va ajunge în Iad. De asemenea, versetele care indică faptul că, omul poate fi șters din cartea vieții (Apoc. 3. 5), evidențiază că, omul oricând poate alege să se întoarcă de pe calea mântuirii, pe calea lui Satan (1 Tim. 5. 15). De aceea, trebuie să umble cu frică și cutremur (Filp. 2. 12)!