Întreabă vremurile străvechi

"Întreabă vremurile străvechi, care au fost înaintea ta,
din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ,
şi cercetează de la o margine a cerului la cealaltă."
(Deuteronom 4:32)

------------------------------------

Moara Prohaska sau Moara Elisabeta, din cartierul Iosefin din Timișoara, a fost construită cam prin anii 1870.
Atunci avea sute de angajați.
În momentul ei de maxim era legată de gară cu o linie ferată,
producea făină și nutrețuri
și era în mare putere și în mare vogă.

Era filială a unei alte mori, și anume Moara Elisabeta, din Budapesta.
A fost bombardată în cel de al doilea război mondial.
După al doilea război mondial a mai funcționat o vreme, până în 1989,
dar apoi a devenit
părăginită,
părăsită,
pe acoperișul ei au crescut arbuști, mici pomișori, care parcă stăpânesc acoperișul acestei clădiri impunătoare și importante pe vremuri.

Acești arbori, acești pomișori parcă își declară puterea
asupra betoanelor,
asupra zidurilor,
asupra cărămizilor,
care pe vremuri erau strălucitoare,
dar acum sunt doar paragină, ziduri părăsite...

Strălucirea ei de altădată,
funcționalitatea ei,
importanța ei pentru viața comunității,
toate sunt date uitării acum.
Nimeni nu se mai gândește la ce a fost.

În cartea Deuteronom 4:32, Dumnezeu adresează un cuvânt către poporul Israel din timpul respectiv:
"Întreabă vremurile străvechi, care au fost înaintea ta,
din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ,
şi cercetează de la o margine a cerului la cealaltă".

Ca să aplic acest verset la meditația de astăzi, dacă te-ai pune să cercetezi de la o margine a cerului la cealaltă, ai găsi atât de multe clădiri abandonate și părăsite, care au avut un rol foarte important cândva, însă acum nu mai au aproape nicio valoare.

Dar dincolo de clădiri, mă gândesc la oameni.
Oameni care au fost importanți cândva și pe care acum poate nu îi mai bagă nimeni în seamă.
Poate sunt într-un azil, sau părăsiți de copii, de familii, în îngrijirea altora,
și care, la fel ca și această clădire despre care vorbeam, această moară din Timișoara, și ei așteaptă doar înlocuirea...
așteaptă să se întoarcă în pământ și altcineva să le ia locul...

Întrebarea importantă este: atunci când fiecare dintre noi vom ajunge să fim țărână și să ne întoarcem în țărână - pentru că țărână suntem și în țărână ne vom întoarce și alții ne vor lua locul - întrebare este: "dincolo" unde vom merge?

Clădirea acestei mori probabil că nu mai are niciun viitor pe acest pământ.
Dar omul are un viitor "dincolo":
în iad
sau în rai.

Tu unde vei merge?

-------------------------------------

Ioan Ciobotă

13 Iunie 2022

===================

BIBLIA AUDIO:
https://www.youtube.com/watch?v=M7f95e7YMHo& list=PLDXRCzLI3rbbX5Yb4eLobKvSSy6iO97RI

===================

Video aici: https://youtu.be/nwczhKEkouE

------------------------------------