Ochii tăi vor vedea pe Împărat în strălucirea Lui

    Cu cât mai mult cunoști despre Hristos, cu atât ești mai nemulțumit de vederea ta spirituală. Cu cât studiezi mai mult rolul Său în legământul veșnic, garanția pe care Asiguratorul veșnic a oferit-o pentru tine și plinătatea harului Său care strălucește în toate lucrările Sale, cu atât mai bine Îl vezi pe Împărat în toată strălucirea Lui.

    Dăruiește-te unei asemenea meditații. Dorește-ți tot mai mult să-L vezi pe Isus. Meditația și contemplarea sunt ca niște ferestre de agat și niște porți de cărbune prin care Îl vedem pe Răscumpărătorul. Meditația privește prin telescop și ne ajută să-L vedem pe Isus mai bine decât dacă am fi trăit pe pământ odată cu El. O, dacă puterea noastră ar fi mai cerească și dacă am fi mai atrași de Persoana, lucrarea și frumusețea Domnului nostru întrupat!

    Dacă am medita mai mult la Isus, frumusețea Regelui s-ar răsfrânge asupra noastră cu mai multă strălucire. Preaiubiților, când va veni ceasul morții, este foarte probabil că Îl vom vedea pe Rege așa cum nu L-am mai văzut înainte. Mulți sfinți pe patul de moarte au privit peste apele învolburate și L-au văzut pe Isus venind pe mare. Ei L-au auzit spunând: „Eu sunt; nu vă temeți” (Matei 14:27). O, da! Atunci când casa începe să se clatine și lutul se întoarce de unde a venit, Îl vedem pe Hristos prin deschizături; și, printre căpriori, soarele strălucește pe cer cu putere.

    Totuși, dacă vrem să Îl vedem pe Împărat în toată strălucirea Lui, față în față, trebuie să mergem noi în ceruri sau să vină Împăratul aici. O, dacă ar veni pe „aripile vântului” (2 Samuel 22:11)! El este Mirele nostru și noi suntem văduviți de absența Lui. El este Fratele nostru scump și noi suntem singuri fără El. Perdele groase și nori atârnă între sufletele noastre și viața adevărată. Când va veni „răcoarea zilei și... lungirea umbrelor” (Cântarea Cântărilor 2:17)? O, mult așteptată zi, vino!