"Sunt obligate sotiile sa se supuna sotilor lor?" - Adevar biblic

Categoria: Adevaruri biblice

“Nevestelor, fiti supuse barbatilor vostri, ca Domnului !” ( Efeseni 5,22 )

     Textul din Efeseni 5,22 este folosit adesea de unii soti crestini pentru a pretinde din partea sotiilor lor o supunere neconditionata. De fapt, textul este luat drept temei biblic pentru justificarea diferitelor forme de abuz la care sunt supuse unele femei: fizic, sexual, emotional sau psihic. Se apreciaza ca una din patru femei este victima unei forme de abuz.

     Ce a intentionat sa spuna apostolul Pavel cand le-a cerut sotiilor sa se supuna sotilor lor ?

     Textul din Efeseni 5,22 trebuie privit si inteles prin prisma a doua probleme pe care le ridica apostolul Pavel. Prima este legata de natura supunerii sotiei fatza de sotul ei, iar a doua priveste rolul de “cap” al sotului.

     Intregul context al Epistolei catre efeseni vorbeste despre unitatea Bisericii ca trup al lui Christos si Casa a lui Dumnezeu ( cap. 2,19 ). Biserica este zugravita ca fiind un templu sfant ( cap. 2,21 ) deoarece ea dezvaluie “domniilor si stapanirilor din locurile ceresti” ( cap.3,10 ) planurile lui Dumnezeu de reunificare a intregii Creatii ( cap. 1,10 ). Intreaga epistola este o chemare la realizarea unitatii , iar indemnul lui Pavel cu privire la supunerea sotiilor fatza de sotii lor trebuie inteles in acest context .

     Sfatul lui Pavel face parte dintr-un set de indemnuri date de apostol familiilor crestine ( Efeseni 5,21-33 ). Aceste indemnuri incep cu un apel adresat tuturor credinciosilor : “Supuneti-va unii altora in frica lui Christos” ( cap. 5,21 ). Apelul nu se adreseaza doar sotiilor, ci si sotilor deopotriva. Acest fapt ne ajuta sa intelegem dorinta lui Pavel de a  aseza regulile din  familiile crestine pe temeiul unei supuneri reciproce, nu unilaterale. Iar aceasta supunere reciproca trebuie sa fie motivata de “frica lui Christos”, de veneratia fatza de Acela care este Domnul si Judecatorul nostru.

     Este demn de observat ca apostolul Pavel trateaza relatia dintre sot si sotie in paralel cu relatia dintre Christos si Biserica Sa, cele doua tipuri de relatii fiind asemanatoare. In paralela pe care Pavel o face intre cele doua tipuri de relatii, sotul ia locul lui Christos, iar sotia ia rolul Bisericii. Dupa cum Christos este capul Bisericii, la fel si sotul este capul sotiei. Si dupa cum Biserica se supune lui Christos, la fel si sotia trebuie sa se supuna sotului.

     Din nefericire, unii au inteles gresit acest tip de relatie si au transformat supunerea sotiilor lor intr-un gen de sclavie, cu tot felul de abuzuri. De fapt, ce inseamna aceasta supunere la care indeamna Pavel ?

     Termenul grec “hypotassein” are intelesul de “subordonat” sau “supunere”, fiind folosit si in Tit 2,9 si 1 Petru 2,18, unde se vorbeste despre supunerea sclavilor fatza de stapanii lor, indiferent daca acestia sunt buni sau rai. Insa, spre deosebire de 1 Petru 2,18, Pavel spune ca sotiile trebuie sa se supuna sotilor lor “ca Domnului” sau “cum se cuvine in Domnul” ( Coloseni 3,18 ).

     Acest amanunt exclude ascultarea servila  fatza de sot, daca cererile si pretentiile lui nu sunt in armonie cu vointa lui Dumnezeu pentru casnicie. O supunere deplina trebuie sa fie oferita de barbati sau de femei doar lui Christos, Cel care i-a rascumparat  cu pretul infinit al jertfei Sale. Individulaitatea sotiei nu poate fi absorbita sau anihilata de cea a sotului, caci ea a fost rascumparata de Christos. Daca, supunandu-se orbeste cerintelor sotului ei, sotia isi provoava siesi vatamari fizice sau spirituale, ea dovedeste necredinciosie fatza de Christos.

     Pasajul din finalul capitolului 5 din Efeseni este un adevarat cod al familiei. O parte considerabila a acestuia cuprinde indatoririle sotului fatza de sotia lui, insistandu-se asupra datoria lui de a-si iubi sotia, si nu de a stapani peste trupul, sufletul si individualitatea ei.

     La baza apelului lui Pavel adresat sotilor de a-si iubi sotiile se afla exemplul iubirii lui Christos pentru Biserica sa, pentru care Si-a dat viata ( vers. 25-27 ). Aceasta dragoste care se jertfeste ne arata ce inseamna faptul ca sotul este “capul” sotiei lui.

     Dupa cum Christos a iubit Biserica astfel incat “sa infatiseze inaintea Lui aceasta Biserica slavita, fara pata, fara zbarcitura sau altceva de felul acesta, ci sfanta si fara prihana” ( vers. 27 ), la fel si sotii trebuie sa-si pretuiasca sotiile, aparandu-le individualitatea, fericirea si viata chiar cu propria lor viata, daca e necesar.

     Pavel ii indeamna pe soti sa-si iubeasca sotiile “ca pe trupurile lor” ( vers. 28 ), manifestand grija si dragoste fatza de nevoile fizice, sufletesti si spirituale ale tovaraselor lor de viata. Aceasta inseamna a fi “capul” sotiei si nu impunerea unor reguli imprumutate din oranduirea sclavagista.

     Acest cod al casatoriei se incheie cu un nou indemn al apostolului Pavel: “Incolo, fiecare din voi sa-si iubeasca nevasta ca pe sine si nevasta sa se teama de barbat” ( vers. 33 ). Sau altfel spus: dragoste si respect. Dragoste din partea sotului, manifestata prin grija fatza de nevoile sotiei si respect din partea sotiei ca raspuns la dragostea sotului fatza de ea.

     Daca sotul isi iubeste sotia in mod alatruit, ingrijind de ea si ocrotind-o asa cum Christos se ingrijeste de Biserica, fiind gata sa-si sacrifice si viata pentru ea daca este nevoie, atunci respectul si supunerea sotiei vor veni in mod natural, ca un raspuns al dragostei sotului.

     Modelul ideal al casniciei este acela in care sotul si sotia se supun unul altuia in dragoste ( cap. 5,21 ), asemenea relatiei dintre Christos si Biserica, dovedind ca cei doi sunt “un singur trup” si implinind marele plan al lui Dumnezeu de a reunifica toate lucrurile din cer si de pe pamant ( cap. 1,10 ).

sursa: https://www.loribalogh.ro/