Dati-mi voie sa va spun cum aduce Dumnezeu oamenii in casa Sa, cum le vorbeste, cum ii aduce la mantuire. El face acest lucru prin Viata, Viata in Christos. Dumnezeu zideste biserica Sa prin marturiile ce vin ca o lumina ce straluceste, raspandita de cei Il iubesc. Si El poate face acest lucru nu pentru ca acesti robi folosesc niste metode anume, mai drepte, ci pentru ca ei traiesc Viata.
Viata in Christos raspandeste lumina in case, in jurul nostru, in orase, la locul de munca. Cum se obtine aceasta viata? Ea se coboara peste fiecare sfânt ce traieste drept, fara a i se putea reprosa ceva, ca exemple de mila, de indurare a Domnului Dumnezeu. Astfel de robi duc o viata sincera, fara a incerca sa insele sau sa calce peste altii, in mod altruist, fara a avea acea parte intunecata in ei. Ei traiesc o viata dedicata lui Isus, si sunt gata sa ajute pe ceilalti mereu.
Paul mentioneaza despre robul “care cunosti voia Lui, care stii sa faci deosebire intre lucruri, pentru ca esti invatat de Lege; tu, care te magulesti (care esti sigur) ca esti calauza orbilor, lumina celor ce sunt in intuneric” (Romani 2:18-19). Sunt de laudat asemenea sfinti de care ne spune Pavel.
Dati-mi voie sa va dau un exemplu despre asemenea lumina. Recent, un CEO (Presedinte Executiv) al unei companii din New York a sunat biserica noastra. Pastorul Neil a preluat apelul. CEO-ul respectiv i-a spus Pastorului Neil despre doua femei din biserica noastra ce lucreaza pentru el. El a spus ca ele se deosebeau, nu erau ca ceilalti din biroul sau. Aceste doua femei erau intotdeauna amabile, cu un zambet pe fata, gata sa ajute pe ceilalti, niciodata plangandu-se sau barfind. "Au ceva diferit!" a spus el. “As dori sa ma intalnesc cu Dvs. sa descopar ce e cu diferenta aceasta."
Aceste femei au fost ca niste sfesnice ceresti, puse in slujba respectiva de catre Isus. Si lumina pe care o raspandeau lumina intreg spatiul de lucru. Cum? Ele aveau viata lui Christos in ele. Seful lor si-a dat seama ca era ceva dincolo de ce ofera aceasta lume.
Acel CEO era evreu. Credeti Dvs. ca ar fi fost el receptiv la vreo invitatie la o intalnire de umplere, de inviorare? Ar fi citit el vreo brosura, vreun pachet de materiale tiparit de biserica? Nu, ci ar dat cu toate in “Fisierul 13”, le-ar fi aruncat cat colo sa nu le mai vada vreodata. Dar acest barbat a raspuns la acea lumina adevarata – lumina nascuta din vieti ascunse in Hristos, lumina traita zilnic la locul de munca, de catre doua femei modeste.
Noi putem raspandi lumina in comunitatile noastre numai daca noi insine suntem plini de viata in Christos. Noi trebuie sa facem sa transpara, se se vada in noi, in viata noastra, mesajul pe care dorim sa il predicam, sa il transmitem. Dumnezeu sa ne ajute sa ne amintim ca lumina straluceste prin acele lucruri marunte din viata!