Unul devotat, celalalt siret

POVESTI DE VIATA

, , Odata, un om statea linistit la masa ospatandu-se cu pofta din bucatele din fata lui. La picioare s-a aşezat câinele său. Uitându-se în ochii omului, câinele îşi spunea: , , Să mănânce cu poftă stăpânul meu şi după ce s-o sătura, poate imi da şi mie o bucăţică! " ln acest timp s-a apropiat şi pisica. Privindu-l pe om cum mănâncă şi gudurându-se pe lângă el, îşi spunea în sinea ei: , , Poate o orbi stăpânul meu doar o clipă, să-i pot fura din mancare! "

Câinele aştepta să primească tot ce omul s-ar fi îndurat să-i dea, cunoscând bunătatea stăpânului său. Pisica însă, pândea orice moment să poată fura, lăcomia îndemnând-o să nu se mulţumească cu ceea ce ar fi primit...

Aşa este şi în viaţă. Unii dintre oamenii care ne înconjoară sunt asemenea câinelui, adică fideli şi devotaţi, răbdători şi sinceri. Alţii însă sunt asemenea pisicii: oricând cu un zâmbet pe buze, dar mereu cu răutate în suflet, aşteptând doar prilejul să fure si să profite.

Când ai în preajma ta oameni adevăraţi, bucură-te pentru ei şi pentru prietenia voastră; când vezi însă că de tine se apropie şi cei asemenea pisicii, nu-i goni şi nu te purta cu ei aşa cum ar merita, ci roagă-te pentru ei şi încearcă, prin bunătatea ta, să îi faci şi pe ei mai buni.

Suferiţi de pe urma unui om rău? Iertaţi-l ca să nu fie astfel doi oameni răi!”