Unica neprihănire

Unica - neprihănire

Unica ”neprihănire” valabilă pentru Dumnezeu este ”neprihănirea” Lui, în Fiul Său, Domnul Isus Hristos, care a luat toată mizeria de păcat, a mea și a ta atunci când am auzit Evanghelia Lui și am - crezut-o -, mărturisindu-ne credința cu gura noastră, iar Hristos făcându-se - păcat - cu păcatul meu și al tău, ne-a dăruit din dragoste ”neprihănirea” Lui în schimbul fărădelegii în care eram morți pentru vecie. Unica ”neprihănire” ne-a adus la viață, împreună cu Hristos. Și această mare favoare se numește HAR. Doar în ”har” și pe domeniul ”harului” poți primi, trăi și umbla în ”unica neprihănire” a lui Hristos, cerută omului acceptat de Dumnezeu în familia Lui. Doar aici s-a întâmplat ”nașterea din nou” a duhului nostru mort în păcatul adamic și înfierea sufletului nostru și aducerea la ”una” duh, suflet și trup” în a fi ”UNA” cu Dumnezeu, Hristos și Duhul Sfânt. Este unica ”neprihănire” valabilă pentru mântuire. Restul de neprihănire însușită de om prin faptele lui bune și viața trăită în silința de a nu păcătui, din care rezultă o neprihănire falsă, sunt zero înaintea ”neprihănirii lui Isus”, care este unica neprihănire. Sunt oameni care au dorit mult să trăiască neprihăniți și sfinți și pe baza asta s-au separat de lume, alegând singurătatea, ca să poată fi pe placul Domnului, iar oamenilor le-au pricinuit comfuzie, fiindcă nu toți pot face asta și omul zice: ”sfântul x, sfântul y... ei sunt sfinții văzuți... . , dar noi dăm din coate cumva să ajungem și noi dacă va fi cu putință... Aceștia opresc mântuirea și a lor și a altora. Oricât de sfânt crezi că trăiești, sfințenia ta nu se indentifică cu sfințenia lui Hristos, adusă nouă la cruce, atunci când credem asta. Câteva referințe Biblice:

Romani 3:20- 28.”Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoștința deplină a păcatului. Dar acum s-a arătat o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea și Prorocii – și anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credința în Isus Hristos, pentru toți și peste toți cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. Și sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus. Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credința în sângele Lui, o jertfă de ispășire, ca să-Și arate neprihănirea Lui, căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu, pentru ca, în vremea de acum, să-Și arate neprihănirea Lui în așa fel încât să fie neprihănit, și totuși să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus. Unde este dar pricina de laudă? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu, ci prin legea credinței. Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin credință, fără faptele Legii.” - - - Oricine poate înțelege aceste adevărurii adevărate și să arunce la gunoi toate învățăturile primite de la ”om” oricum s-ar numi el în slujba lui, dacă învățătura este să faci, ori să nu faci, ca să fii neprihănit, adică îndreptățit înaintea Domnului, aruncă-le.”Unica ”neprihănire” adică dreptatea lui Dumnezeu se primește prin credința lui Isus și punct.

Romani 4:3-6.”Căci ce zice Scriptura? „Avraam a crezut pe Dumnezeu, și aceasta i s-a socotit ca neprihănire.” Însă, celui ce lucrează, plata cuvenită lui i se socotește nu ca un har, ci ca ceva datorat; pe când celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socotește pe păcătos neprihănit, credința pe care o are el îi este socotită ca neprihănire. Tot astfel și David numește fericit pe omul acela pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socotește neprihănit.” - - - - - Acum eu și cu tine, facem fapte bune, ca să ne fie Dumnezeu dator cu viața veșnică? El nu datorează nimic nimănui, noi Îi datorăm Lui ”ascultare” de tot ce zice în Cuvântul Lui. Deci prin credință avem ”unica neprihănire”, neprihănirea lui Isus.

Mulțumesc Isus Domnul meu, că prin Harul Tău și credința Ta, avem ”unica neprihănire”, care poate transcende veșnicia. Suntem ”neprihănirea lui Dumnezeu în Hristos. Amin!