Unde mergi?

   Eram în tren. Lângă mine stătea un om cu o figură destul de respingătoare. Parcă cineva îmi spunea să intru în vorbă cu el şi să-l întreb: "Unde mergeţi?" Dar m-am gândit că nu e cuviincios să pun astfel de întrebări şi am stat tăcut. Am trecut prin multe gări şi într-un târziu am ajuns în gara S. Omul a sărit în sus speriat întrebându-mă: "Nu e aici C.?" - "Nu, nu este, am trecut de gara aceasta!"

   Cât de rău mi-a părut apoi că nu l-am întrebat unde merge. Nu ar fi păţit aşa ceva!

   Astfel de întâmplări se repetă mereu în viaţă. Pe drumul vieţii sunt zeci de prieteni cu noi, pe care nu îndrăznim să-i întrebăm: "Unde mergi?" Întrebarea ni se pare fără folos, nepotrivită şi fără sens. Ce mulţi dorm în somnul păcatului! O întrebare pusă la timp şi cu dragoste i-ar scăpa. Ne folosim de aceste rânduri şi vrem să întrebăm pe fiecare cititor: "Unde mergi?"

   Există numai două locuri, spre care aleargă oamenii. Primul este veşnicia cu Dumnezeu şi cu toţi care L-au primit pe Mântuitorul în viaţa lor. Al doilea este departe de faţa lui Dumnezeu, în veşnicia petrecută cu satana, îngerii săi şi toţi care au fost neascultători faţă de chemarea la viaţa veşnică. Alegerea ne aparţine!