Truda expirată!!!

TRUDA EXPIRATĂ!! Când planul cel veșnic al lui Dumnezeu s-a împlinit prin Domnul Isus Hristos la cruce, orice trudă din viața celor născuți din nou, prin Evanghelie, a expirat. Acești oameni primesc o natură nouă, o neprihănire pe care o primești prin credință și care duce la credință.... ajungând să umbli prin credință și să trăiești prin credință, odihnindu-te în lucrarea terminată a Domnului Isus. Isaia profețea: (32:17) 

”Lucrarea neprihănirii va fi pacea; roada neprihănirii: odihna și liniștea pe vecie.”

Această umbră a V. T. s-a împlinit la cruce. Ceea ce lucrează neprihănirea Lui  în noi este pacea și ceea ce rodește neprihănirea este odihna și liniștea pe vecie. Odihna lui Hristos nu înseamnă lenevire și inactivitate, înseamnă: a lucra împreună cu Hristos, a-ți înnoi mintea cu Cuvântul Lui, a-ți păstra relația cu El neîntrerupt, și cu semenii pe orizontală și a fi activ în a-ți cerceta sufletul să fie mereu gata la glasul Duhului Sfânt care locuiește în duhul nostru, pentru a crește și a se maturiza și sufletul, și trupul nostru. Aici are loc un proces de sfințire, în care este implicat sufletul, pe când sfințirea și neprihănirea duhului nostru au fost făcute spontan, atunci când am fost născuți din nou. Deci în duhul nostru am fost făcuți sfinți, neprihăniți. Avem toată roada Duhului în noi, avem odihnă în Hristos, avem pace și toate binecuvântările. Efes.1:3. 

Cineva zicea, că este o învățătură stricată să crezi că intri în odihna veșnică înainte de a intra în veșnicii. Foarte ciudat!! Evrei 4:3 zice: 

”Pe când noi care am crezut, intrăm în ”odihna” despre care a zis El...”

Înseamnă că noi am crezut pentru atunci și acum ne trudim noi; ne vom odihni atunci, acum ne trudim; vom fi în Împărăția Lui atunci; acum suntem trudiți și împovărați. NU!! Noi am intrat în odihna Lui Hristos acum și aici, prin nașterea din nou, iar Împărăția Lui este înlăuntrul nostru. Am intrat în acest proces de sfințire a sufletului și a trupului nostru, nu din trudă, ci din odihnă în lucrarea lui Isus terminată la cruce și prin călăuzirea Duhului Sfânt care este în noi, în duhul nostru. Nu mai suntem trudiți pentru că noi credem Cuvântul Lui. Și El zice că privind la slava Lui, suntem schimbați în același chip al Lui din slavă în slavă prin Duhul Domnului. 2 Cor.3: 18. Fără nici o trudă, ci din odihna lui Hristos. El a isprăvit cu truda, dar când nu-ți cunoști identitatea în Hristos, mergi, lucrezi, trudești pe cont propriu. E drept, atunci și slava este a omului care trudește, el stie, el face, el trudește pentru Hristos pentru Biserică pentru că... nu a fost îndeajuns jertfa Lui!!?? Însă atunci când lucrezi din ”odihnă”, ”eu” nu este slăvit, fiindcă omul este în dependență totală de Dumnezeu și slava este a Lui. 

Un exemplu de a lucra din ”odihnă” este Pavel alături de Sila în Filipi. După un ospăț bun cu nuiele, așezați în cel mai frumos loc, în temniță și cu picioarele în butuci, ei se odihneau: nu stres, nu ocară, nu nervi, nu amenințări și nu planuri cum ar putea scăpa, nu, ci ei se relaxau și pe la miezul nopți cântau și lăudau pe Domnul. Era ”ODIHNA LUI HRISTOS”. Dumnezeu a primit slava, temnicerul și casa lui au primit mântuirea și noi să primim învățătura.

Deci noi am intrat în ”odihnă”, suntem cu Hristos ascunși în Dumnezeu, ne odihnim, ne disciplinăm mintea și trupul cu Cuvântul, și dacă trecem prin greu, încercări, atacuri, lupte, greutăți, cu Isus noi suntem mai mult decât biruitori. Biruința noastră a câștigat-o Isus la cruce și noi nu mai luptăm pentru biruință, ci din biruință. ”Odihna” lui Hristos este dinăuntrul nostru spre exterior și este biruință. Truda omului este din exterior spre interior și nu se ajunge nicicând în odihnă. Ci omul dă din coate, încolo și încoace, vai, nu sunt auzit, crezut, deși eu am adevărul, deși eu știu..... Trudă degeaba!! 

Doamne, Tatăl nostru, vrem să înțelegem lucrarea de la cruce, unde Tu ai sfârșit cu truda și ne-ai adus ”odihna” prin Fiul Tău prea iubit și să ne cunoaștem adevărata identitate pe care o avem în Hristos Domnul nostru. Amin!!