Ținta noastră și bucuria LUI

Evrei 12:2.”Să ne uitam țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea și șade la dreapta scaunului de domnie a lui Dumnezeu.”

Care este “ȚINTA” ta și ȚINTA mea în vremea în care trăim noi astăzi, când mintea, ochii și gândurile ne sunt bombardate cu multe ȚINTE bune și rele, luându-ne privirea și credința de pe ȚINTA noastră, care este Isus și îndreptându-ne spre alte ȚINTE din lumea asta, ȚINTE care nu ne sunt căpetenii bune și care nu nasc în noi credința LUI, care desăvârșește credința care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna în noi, ci o zădărnicesc și ne îndreaptă la țintele de pe pământ, care țin omul în păcat, boală, legături și dependențe, trăind prin cele cinci simțuri naturale. Toți cei ce nu au ȚINTĂ pe Hristos Isus, trăiesc în comfuzie spiritual, purtați în toate părțile de orice vânt de învățături omenești, tradiții și obiceiuri și nu știu și nu pot să privească ȚINTĂ la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la ISUS. Însă atunci când ȚINTA este EL și numai El, ISUS este Căpetenie și Conducător, nu poți trăi în comfuzie, ci ai siguranță deplină în ceea ce ai primit prin HAR și prin CREDINȚĂ și poți da mai departe ”vestea bună” a lui Isus Hristos, la cei care o doresc și chiar creșterea și maturizarea noastră în credință o desăvârșește El, Isus ”Desăvârșirea credinței noastre”, pentrucă neprihănirea lui Isus în noi, primită prin credință, duce mai departe la credință, până când ajungi să umbli și să trăiești prin credință. Acești oameni sunt ”fii” LUI, născuți prin Duhul, născuți prin învierea lui Isus, la o viață nouă. Acești ”fii” erau BUCURIA care era înaintea Domnului Isus, pentru care a suferit crucea și a disprețuit rușinea. Aceștia L-au făcut să dezbrace dumnezeirea LUI și să coboare la statura omului din țărână și să-l salveze din ghearele diavolului, căruia el de bună voie și-a predat autoritatea și stăpânirea date lui, la creație, prin necredință și neascultare. Când Domnul Isus a zis: ”Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule”, cunoștea atât de bine dorința lui Dumnezeu, de a face om după chipul Lui, care căzuse de pe el, în Eden și fiindcă știa că doar singur EL poate fi soluția, ca omul să fie născut din nou, un om după chipul Lui și pe care nu-l va mai putea perverti cel rău, și se bucura, văzând chipul LUI în omul nou și nu-L împideca rușinea, moartea și crucea. Atunci printr-o singuă jertfă a făcut DESĂVÂRȘIȚI pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți, atunci când cred în puterea Numelui Său. În rugăciunea din Ioan 17, Isus se roagă, iar în Efeseni 2:6, Pavel vede biruința crucii LUI, împlinită:

”Tată vreau ca acolo unde sunt EU, să fie împreună cu Mine și aceia, pe care Mi-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă, pe care Mi-ai dat-o Tu: fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.”

”El ne-a înviat împreună și ne-a pus să ședem împreună în locurile cerești, în Hristos Isus.”

Mulțumim Isus și credem că prin învierea Ta și noi am înviat și suntem împreună cu Tine în locurile cerești, în duhul, prin Duhul Tău. Suntem oameni cerești, avem o identitate nouă, suntem făpturi noi, care pentru o vreme formăm Trupul Tău pe pământ, prin care transmiți ”vestea bună” până la marginile pământului și oricine crede vede slava Ta, slavă pe care Tata Ți-a dat-o înainte de întemeieea lumii și prin care ne crești și pe noi, din slavă, în slavă, din har în har, prin Duhul Tău. Amin! Glorie Ție Doamne