Tentativa de sinucidere la metrou

Cu cateva ore in urma, la statia de metrou unirii, asteptand metroul spre casa, am avut parte de o situatie nefericita. O fata tanara, de aproximativ 20 de ani, s-a aruncat in fata trenului. Imagine socanta. Disperare, nefericire, dezamagire dusa la extreme? Intrebari peste intrebari la care nu am gasit raspuns. A venit imediat echipa de descarcerare. Au scos-o de sub metrou, respira. O priveam, traia. Pe targa pe care o imobilizasera, privea in sus, avea o privire stranie, de parca nu recunostea lumea in care se afla. De parca nu dorea sa se intoarca in aceasta lume straina sufletului ei, de care tocmai vroia sa se desparta. Ce poate determina un om sa ia o decizie atat de impotrivitoare Creatorului, sa-si ia viata fara sa se mai gandeasca o clipa ca gestul poate avea urmari dezastruoase si asupra familiei care te protejeaza? Deziluziile? Suferintele care par a nu mai avea sfarsit? Faptul de a fi umilit de cineva pana la a-ti dori sa nu mai ai de-a face cu lumea acesta decazuta? Dragostea neimplinita? Tradarea? Datoriile? Suferintele sufletesti te pot aduce la disperare. Sunt cel mai greu de suportat. De obicei durerea imensa din dragoste, sau iluzia de a iubi pe cineva care nu impartaseste acelasi sentiment sau tradeaza, ating in modul cel mai dureros un suflet sensibil, gata sa se daruiasca celui pe care l-a ales. Esecul, mai ales la varste fragede, poate duce in mod tragic la tentative de sinucidere. Nu stiu ce a determinat-o sa faca acest gest, marea bucurie este ca traieste, a scapat ca prin minune. Nu era timpul ei de plecare. Nu noi suntem stapanii vietilor noastre, ci Dumnezeu. N-avem voie sa facem acest gest de disperare. E al diavolului. Jubileaza cand ne aduce in pragul disperarii, in pragul sinuciderii. Isi atinge scopul marsav. Un sfat pentru tinerii carora le place sa se joace cu inimile fetelor tinere. Exista riscuri mari, cu sufletul omului n-ai voie sa te joci. Nu stii ce e in inima ei, nu stii cat de fragila este emotional si la ce poate ajunge. Nu stii ce repercursiuni pot avea niste vorbe dulci spuse in neant, niste amagiri sau sperante desarte. Lacrimile lor le masoara Dumnezeu si El va fi Judecatorul tuturor faptelor si gandurilor noastre nesabuite. Viata ne-a daruit-o Dumnezeu si meritam fiecare sa o traim in echilibru. Cati au contribuit la dezechilibrul interior al cuiva apropiat? Probabil multi. Nimeni nu merita sa-ti iei viata pentru el. Dumnezeu poate repara orice neajuns daca te rogi Lui. Daca e vorba de sinucidere, nu mai ai aceasta sansa. Nu se mai poate repara nimic. Si pierzi si legatura cu Cel care te-a creat, pentru totdeauna. Sa ne rugam bunului Dumnezeu pentru sufletul acelei fete pe care El nu a vrut sa o piarda, sa isi revina sis a puna pretul dorit de bunul Dumnezeu pe viata care i-a fost data. In numele lui Isus Hristos. Amin