Templul si idolii

Textul - 1Corinteni 8:4-13, 2Corinteni 6:15
Versetul de memorat - 1Corinteni 8:4

"[...] stim ca in lume un idol este tot una cu nimic, si ca nu este decat un singur Dumnezeu."


In Templul lui Dumnezeu nu este decat un chivot si locul acela apartine in exclusivitate lui Dumnezeu. In inima omului nu poate domni decat unul din cei doi stapani. Dumnezeu nu este in competitie nici cu idolii si nici cu diavolul. Dumnezeu nu vrea nici macar sa ne facem o statuie cu chipul Lui. Cum ar putea cineva sa-L ciopleasca pe Dumnezeu in piatra sau in lemn, cand nimeni nu i-a vazut vreodata fata, in afara de Isus? Si cat de mare este Dumnezeul acela care poate fi redus la o marime asa de mica?

Ne-aducem aminte de Filisteni cand au capturat intr-o lupta chivotul lui Dumnezeu. Ei l-au luat ca pe un trofeu si, desi erau constienti ca in el era prezenta lui Dumnezeu, l-au pus langa dumnezeul lor, Dagon. A doua zi, cand si-au adus jertfele dumnezeului lor, acesta era intins cu fata la pamant, iar a treia zi capul si cele doua maini ii erau taiate pe prag. Ce este mai curios pentru mine este ca "Zeul peste", asta inseamna "Dagon", avea doua maini. Are pestele maini? Ce inchinare oarba poate sa aiba cineva! Zeii de piatra, lemn sau aur, nu pot fi pusi alaturi de Dumnezeul cel mare si adevarat. Chivotul era o lada de salcam poleita cu aur, dar acesta, simbolic si real, il reprezenta pe Dumnezeu in atotputernicia Sa si cine se atingea de El nu avea decat de suferit. Dumnezeu nu poate locui decat intr-o inima curata.

Dumnezeu si idolii nu au nimic in comun. De aceea porunca este categorica: "Iesiti din mijlocul lor", dar nu in sensul de a ne izola complet de lume, ci de a scoate lumea din noi, felul ei de a gandi si de a actiona. Nu putem merge si la biserica si la discoteca. Nu putem citi Biblia si zodiacul, pentru ca samanta intinata o va murdari si pe cea curata. Dumnezeu nu concureaza cu nimeni pentru tronul din inima noastra. In epoca in care Pavel a trait, atat in Grecia cat si in Imperiul Roman, inchinarea la idoli era o religie nationala. Poporul se inchina la idoli si faceau afaceri cu idoli. Dar pentru cei care au devenit crestini, aceasta a insemnat chiar renuntarea la serviciile lor. Loialitatea fata de Isus pe multi i-a costat chiar viata.

Meditatia zilei: Ma mai trage inima spre lume? Este atractia lumii mai mare decat atractia lui Hristos?