Templul curatit

"Si a zis celor ce vindeau porumbei: `Ridicati acestea de aici, si nu faceti din casa Tatalui Meu o casa de negustorie`." (Ioan 2,16)

Multimea a devenit deodata constienta de prezenta Omului care statea pe trepte, in curtea dinauntru. "Larma s-a stins. Strigatele negustorilor au incetat. Tacerea a devenit dureroasa. Adunarea este stapanita de un sentiment de groaza. Li se pare ca se afla in fata judecatii lui Dumnezeu, ca sa dea seama de faptele lor. Privind la Hristos, vad cum divinitatea strabate prin vesmintul naturii umane. Prezenta Sa poruncitoare Il facea sa para mai mare in statura decat un om obisnuit. Vorbind clar, dar cu putere, vocea Sa a rasunat printre coloanele si portalele templului. "Ridicati acestea de aici si nu faceti din casa Tatalui Meu o casa de negustorie."
A coborat incet treptele, tinand in mana un bici facut din strenguri. A rasturnat mesele schimbatorilor si monedele au zanganit pe pietrele de marmura. Toti ochii erau indreptati asupra Sa si nimeni nu indraznea sa intervina. "Isus nu a lovit cu biciul, dar in mana Lui biciul acela simplu parea ca o sabie de foc." Singurul gand care mai era in mintea schimbatorilor de bani si a preotilor era acela de a fugi din prezenta Aceluia care le descoperise lacomia. Au fost cuprinsi de panica. "Strigate de groaza ieseau de pe sute de buze palide. Pana si ucenicii tremurau. Oare acesta era Invatatorul lor? Era o atitudine atat de diferita de felul in care Se purta de obicei, incat au fost coplesiti de teama si de uimire. Ei si-au amintit profetia lui David: "Caci ravna Casei Tale ma mananca" (Psalmi 69,9).
Curatirea templului a fost primul act al lui Isus de importanta nationala. Prin el, Mantuitorul Si-a anuntat misiunea ca Mesia. Intr-un sens mai larg, Isus venise pentru a curata inima pacatosului de pacat. Doar Isus poate curata templul sufletului. El nu vine cu biciul sau cu forta, ci asteapta sa fie invitat in inima. "Iata, Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el" (Apocalipsa 3,20).
Isus a privit cu mila la cei care fugeau de prezenta Sa, in timp ce El dorea sa-i ajute sa inteleaga insemnatatea adevaratei inchinari. Chipul lui Isus era acum plin de iubire si de compasiune pentru cei bolnavi si suferinzi. Oamenii s-au ingramadit in preajma Sa, rugandu-L sa-i binecuvanteze. El i-a primit pe toti, transformand curtea din afara a templului intr-un colt de cer pe pamant.