Spre rasarit...

"Apoi Domnul Dumnezeu a sadit o gradina in Eden, spre rasarit; si a pus acolo pe omul pe care-l intocmise." Geneza 2:8

Dumnezeu a creat "spre rasarit" o gradina care sa constituie caminul special pentru omul pe care il intocmise. Si, cu siguranta, rasaritul nu a fost ales intamplator. Pasiti impreuna cu mine prin nisipul fierbinte al pustiului, in locul in care se inalta, ordonata, tabara israelitilor si daca doriti sa-i intalniti pe Moise si pe Aaron, ridicati-va ochii si cautati-i in preajma corturilor lor, spre rasarit (Numeri 3:38). Urmariti apoi odiseea calatoriei lor prin desert incheiata, dupa un parcurs intortocheat, in pamantul de dincolo de Iordan, spre rasarit. (Iosia 12:1). Priviti prin ochii lui Ezechiel splendoarea slavei heruvimilor din viziune, opriti la poarta Casei Domnului, spre rasarit (Ezechiel 10:19). Sau tabloul unei scene de suflet: viata slujitorului Sau era amenintata pentru ca vestise zile de judecata si atunci bunul Dumnezeu il trimite spre un loc in care siguranta si odihna sufletului ii erau asigurate. Urmati-l deci pe Ilie, spre rasarit, langa paraul Cherit, in locul in care putarea de grija a lui Dumnezeu a fost atat de minunata incat amintirea ei a inscris pentru totdeauna numele lui in gandul nostru (1 Imparati 17:3).
Urmand insa, cu o perseverenta de neinvidiat, cursul nefericit al instrainarii de Dumnezeu, curand, ochii omului au privit spre rasarit la bogatia pamantului, fara sa mai vada dincolo de linia orizontului acesta limitat... De-a lungul timpului, toti cei asemenea lui Lot au "ales toata campia Iordanului si au mers spre rasarit. Astfel s-au despartit ei unul de altul" (Geneza 13:11) si de Dumnezeu. Astfel am ajuns cu totii, inchinatori moderni, sa ne plecam cu reverenta spre "rasaritul" zilelor noastre, fara sa mai stim cum a fost la inceput, fara sa mai bagam de seama ca stam cu spatele spre altar... exact ca aceia pe care atat de des ii condamnam: "cu dosul intors spre Templul Domnului si cu fata spre rasarit, se inchinau inaintea soarelui spre rasarit" (Ezechiel 8:16)
Dragul meu, astazi este vremea sa privim spre rasarit dincolo de ceea ce se poate vedea aici jos, sa ne ridicam privirea spre Cel ce ne ofera rasaritul, spre Cel ce rasare pentru noi, pentru ca numai asa vom fi gata sa intampinam cu bucurie pe Domnul venind pe nori la noi... tot dinspre rasarit!