Slava Domnului (1)

Slava Domnului (1)

Dex explică, slavă = măreție, grandoare, faimă, glorie, cinstire, laudă, slăvire, etc. Ca să ne adâncim un pic în înțelegerea noastră ca fii de Dumnezeu, spunem că -Slava- mai este „prezența Domnului”. Unde este El prezent -Slava- este inevitabilă, pentru că El este Slava. Când căutăm prezența Domnului, căutăm de fapt -Slava- Lui. Manifestarea -Slavei- Domnului o învățăm prin a o recunoaște, a-I acorda credință, dragoste, respect și bucurie. În Vechiul Legământ -slava- se manifesta diferit de cum se manifestă acum în fii de Dumnezeu, pentru că Isus Slava nu era recunoscut, ca Slava lor. Pentru noi El este Slava noastră. Atunci -slava- locuia într-un locaș, casă, templu făcut de mâini omenești.

Psalm. 26:8. „Doamne, eu iubesc locașul Casei Tale și locul în care locuiește slava Ta.”----- Când omul mergea acolo credea că acolo-i -slava- Domnului și era.

Psalm. 96:6. „Strălucirea și măreția sunt înaintea Feței Lui, slava și podoaba sunt în Locașul Lui cel sfânt.”----- Slava și podoaba erau acolo undeva înăuntru, era separat de om, omul mergea rar la casa Domnului în prezența -slavei-, în prezența lui Dumnezeu și atunci mergea pregătit de el însuși, prin lucruri exterioare, care simboliza sfințirea lui, prin jertfe, prin mărturisirea păcatelor, care se înnoiau din an în an, prin faptul că se repetau acele păcate mereu, mereu, dar păcatele nu erau șterse, iertate, era doar sângele animalelor, iar pentru iertarea lor era nevoie de Sânge Sfânt.

Exodul 16:10. „Și, pe când vorbea Aaron întregii adunări a lui Israel, s-au uitat înspre pustie, și iată că slava Domnului s-a arătat în nor.”------ Cine era în nor? Era Domnul, -Slava- lor și a noastră acum. Dar diferența este mare, între atunci și acum. -Slava- se arăta în exterior, era în nor și cred că doar Moise recunoștea asta, în popor se manifesta atunci cu frică penru că erau nedemni de prezența lui Dumnezeu și a -Slavei Lui acolo.

1 Regi 8:11. „Preoții n-au putut să rămână acolo să facă slujba din pricina norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.”----- Și aici -Slava- Domnului era înăuntrul casei Domnului. Diferența este mare între atunci și acum. În prezența -Slavei- nimeni nu rezistă, cu firea veche, omul vechi, iar ei erau oameni vechi, adamici, care mereu încercau să se sfințească și nu reușau, fiindcă omul vechi nu se îmbunătățește, el trebuie să moară, ca să vină la viață omul nou și sfințit. Cum poate cineva să stea în -Slava- Domnului? Ei nu au rezistat. Noi rezistăm, ori ba? (Va urma)