Sfântul Halloween

Există o sărbătoare a tuturor sfinților ce s-a instituit pe baza principiului că dacă tot nu-i știm pe niciunul măcar să nu uităm pe cineva. Europenii și americanii au ales ziua aceasta pentru a se speria.

Se autosperie, sunt speriați și sperie pe alții umblând de colo-colo în pijamale și haine vampirești.

Dacă nu le dai bomboane te sperie. La noi se numește colindat.

Simbolul halloweenului este lanterna lui Jack adică un dovleac gol cu dinți și ochi în care bagi o lumânare. Dovleacul se pune pe geam ca să știe toți trecătorii că dovleac ai, dovleac ești. Toți văd și coeficientul tău de inteligență, ești om de cultură, adică cultivi dovleci.

Sfântul halloween la noi erau trei. În primul rând țiganii. Mamele ne spuneau că dacă nu suntem cuminți vine un țigan și ne bagă în sac. De aici a pornit ideea cu traficul de organe.

Al doilea sfânt era tata cu o curea lată. Singurul lucru ce îl asemăna pe tata cu Elvis Presley era cureaua.

Al treilea sfânt era tovarășa învățătoare ce ne speria cu un băț cu care ne plesnea peste cele trei degete ținute lipite. Așa am priceput noi Sfânta Treime de la cele trei degete lovite.

Toți acești halloweeni ne speriau. Apoi au venit și alții…

Locul de muncă lipsă, domnul Iliescu, prețul la salam, indemnizația pentru copii, cuponul de pensie, cocalarii de pe stradă, ratele la bănci, bacalaureatul, suspendacii, știrile de la ora 17.

Acum ne-am vaccinat. Nu ne mai e frică de nimic. Dacă vine vreun grup de ciudați la poartă  și ne întrebă ”Trick or Treat?”, îi plesnim cu ușa în nas pentru că nu ne mai este frică iar dulciuri nu avem pentru că nu ne-a ajuns alocația și pentru prostii celtice.

                                                                                                           Vladimir Pustan