Să-L mărturisim

  El mi-a zis: „Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales să cunoşti voia Lui, să-L vezi pe Cel Neprihănit şi să auzi cuvinte din gura Lui; căci îi vei fi martor faţă de toţi oamenii, pentru lucrurile pe care le-ai văzut şi auzit". (Faptele Apostolilor 22:14,15)

   Pavel fusese ales ca sa-L vadă pe Domnul şi sa-L audă vorbindu-i din cer. El a avut astfel o alegere de neasemănat; dar binecuvântarea ce venea din această chemare nu era numai pentru el, ci ea, trebuia să se răsfrângă şi asupra altora, chiar asupra tuturor oamenilor prin mărturisirea sa. Europa îi datorează lui, faptul de a cunoaşte azi Evanghelia.

   Noi suntem la fel datori să fim martori a ceea ce a făcut Domnul pentru noi. Dacă ascundem această preţioasă descoperire, este spre răul nostru. Dar mai întâi trebuie să auzim noi înşine această veste bună, altfel nu am avea ce mărturisi; apoi să fim plini de râvna să ducem mărturia noastră. Aceasta trebuie să fie personală: „Tu vei fi martor". Ea trebuie să fie pentru Domnul Cristos: Tu vei fi martor pentru El". Mărturisirea despre El trebuie să fie înaintea altor treburi; ea nu trebuie să se adreseze numai câtorva aleşi, care ne primesc cu bunăvoinţă, ci „tuturor oamenilor": bogaţi şi săraci, tineri şi bătrâni, buni şi răi. Noi nu trebuie să tăcem ca cei ce erau stăpâniţi de un duh mut, căci textul de azi conţine o poruncă şi o făgăduinţă şi trebuie să o împlinim: Tu îmi vei fi martor" - „Voi sunteţi martorii Mei", zice Domnul.