RUGĂCIUNEA SFINŢILOR ÎN SLAVĂ

Apoc. 19.1-5 După aceea, am auzit în cer ca un glas puternic al unei mari mulţimi care zicea: „Aleluia! A Domnului Dumnezeului nostru este mântuirea, slava, cinstea şi puterea! Pentru că judecăţile Lui sunt adevărate şi drepte. El a judecat-o pe curva cea mare, care strica pământul cu curvia ei şi a răzbunat sângele robilor Săi din mâna ei.” Şi au zis a doua oară: „Aleluia! ... Fumul ei se ridică în sus în vecii vecilor!” Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni, şi cele patru făpturi vii s-au aruncat la pământ şi s-au închinat lui Dumnezeu, care stătea pe tron. Şi au zis: „Amin! Aleluia!” Şi din tron a ieşit un glas care zicea: „Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi robii Lui, voi care vă temeţi de El, mici şi mari!”

Rugăciunea sfinţilor din slavă este cântarea apoteotică a Bisericii care Îl însoţeşte pe Domnul Isus Hristos la venirea Sa a doua oară pentru instaurarea Împărăţiei de o mie de ani. El va aduce mântuirea „naţiunilor-oi”, şi le va pedepsi pentru veşnicie pe „naţiunile-capre” care şi-au făcut o preocupare majoră din antisemitismul lor sângeros. Tot pământul se va umple de slava Mielului care va domni din Ierusalim, pe tronul tatălui Său David. Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor îi va cinsti şi-i va înzestra cu putere pe toţi martirii care în marele necaz şi de-a lungul mileniilor I-au rămas credincioşi cu preţul vieţii lor. Biserica babilonică, care a amăgit întreaga omenire, va fi complet distrusă şi astfel Dumnezeu va face în sfârşit dreptate sfinţilor Săi. Reacţia cea mai potrivită a celor 24 de bătrâni şi a celor patru făpturi vii este închinarea înaintea tronului lui Dumnezeu în sunetul cântării „Amin! Aleluia!” Însuşi tronul ceresc pe care stă Dumnezeul cel viu prinde glas pentru a-i îndemna pe toţi cetăţenii cerului şi ai pământului să-L laude pe Dumnezeu pentru victoria Sa finală asupra celui rău. Este nevoie urgentă ca şi noi să punem la inima noastră această măreaţă chemare la rugăciunea de închinare şi laudă pentru că în felul acesta putem proba temerea de Dumnezeu într-o atitudine de smerenie şi evlavie.