RUGĂCIUNEA PENTRU SOARTA ISRAELULUI ÎN ISTORIE

Rom. 10.1 Fraţilor, dorinţa inimii mele şi rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliţi este să fie mântuiţi. Rom. 11.26-27 Şi atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: „Salvatorul va veni din Sion şi va îndepărta toate nelegiuirile din Iacov. Acesta va fi legământul pe care-l voi face cu ei, când le voi şterge păcatele.”

Locul lui Israel în istorie l-a stabilit pentru totdeauna Dumnezeul care l-a chemat pe Avraam ca să facă din urmaşii lui un popor deosebit de toate celelalte popoare. Ca popor ales prin care avea să se întrupeze Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu şi Fiul lui David, Israelul nu s-a bucurat de un tratament aparte atunci când a păcătuit împotriva lui Iehova. În acest caz intensitatea pedepselor divine a fost maximă. Apostolul Pavel îşi mărturiseşte Bisericii din Roma dorinţa sinceră a inimii sale înaintea lui Dumnezeu pentru mântuirea israeliţilor. Aceasta înseamnă literalmente că Pavel ştie că Israel este poporul Legământului pe care Dumnezeu nu-l va călca niciodată. Toate pedepsele profeţite de profeţii Vechiului Testament sunt însoţite în final de speranţa restaurării finale când cei ce L-au respins pe Mesia Îl vor plânge amarnic, fiecare familie în felul ei. Când Hristos Se va reîntoarce la ai Săi rămăşiţa credincioasă va fi mântuită după ce va fi trecută prin marele necaz al lui Iacov. Profetul post-exilic Zaharia vorbind despre „duhul de îndurare şi de rugăciune” pe care Dumnezeu îl va turna peste casa lui David spune: „În ziua aceea va fi jale mare în Ierusalim, ca jalea din Hadadrimon, în Valea Meghidonului. Ţara se va jeli, fiecare familie deosebit: familia casei lui David deosebit, şi femeile ei, deosebit; familia casei lui Natan, deosebit, şi femeile ei, deosebit; familia casei lui Levi, deosebit şi femeile ei, deosebit; familia lui Şimei, deosebit, şi femeile ei, deosebit; toate celelalte familii, fiecare familie, deosebit, femeile ei, deosebit.” (Zah. 12.12-14) Nu se vorbeşte aici de false familii de homosexuali sau lesbiene. Harul pocăinţei adevărate este dat de Dumnezeu familiilor pe care El le-a creat: familiile regale, ale profeţilor, ale preoţilor, chiar şi ale unui contestatar ca Şimei, căruia în cele din urmă i-a venit mintea la cap şi i-a cerut iertare regelui David, după ce îl contestase. Când noi ne pocăim trebuie să-I cerem iertare Fiului lui David, Domnului Isus Hristos. Amin!