RUGĂCIUNEA CA REFLECTARE A SLAVEI LUI DUMNEZEU

Ps. 8 Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri. Din gura copiilor şi a celor ce sug la piept, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor Tăi, ca să închizi gura vrăjmaşului şi a omului cu dor de răzbunare. Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale -, luna şi stelele pe care le-ai făcut, îmi zic: „Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului ca să-l bagi în seamă? L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cinste. I-ai dat stăpânire peste lucrarea mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui: oile şi boii laolaltă, fiarele câmpului, păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor. Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!

Psalmistul David cântă slava lui Dumnezeu care se înalţă mai sus de ceruri unde se află tronul Creatorului. Cu Numele minunat al lui Dumnezeu începe şi se sfârşeşte psalmul. Nu numai adulţii dar chiar şi copiii învaţă să-L laude pe Dumnezeu pentru minunile Sale prezente peste tot în univers. În raport cu măreţia şi grandoarea creaţiei omul este o făptură minusculă şi limitată, şi totuşi Dumnezeu a hotărât să se ocupe de el, de mântuirea lui, de destinul său pământesc şi veşnic. Înainte de cădere omul a fost făcut administratorul lui Dumnezeu peste toate vieţuitoarele de pe uscat şi din mare. Dumnezeu i-a acordat încredere şi autoritate, dar datorită păcatului omul a înşelat aşteptările Creatorului Său. De aceea mai târziu Fiul omului, Domnul Isus Hristos a venit pe pământ ca prin moartea Sa pe cruce să scoată lumea de sub blestemul păcatului şi ca tot pământul să vadă cât de minunat este Numele lui Dumnezeu, nu numai de Creator, ci şi acela de Răscumpărător.