RUGĂCIUNEA CA REACŢIE ÎN FAŢA RĂZVRĂTIRII

Ps. 3 Doamne, ce mulţi sunt vrăjmaşii mei! Ce mulţi se scoală împotriva mea! Cât de mulţi zic despre mine: „Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!” Dar, Tu, Doamne, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea şi Tu îmi înalţi capul! Eu strig cu glasul meu către Domnul şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfânt. Mă culc, adorm şi mă deştept iarăşi, căci Domnul este sprijinul meu. Nu mă tem de zecile de mii de popoare care mă împresoară de toate părţile. Scoală-Te, Doamne! Scapă-mă, Dumnezeule! Căci Tu baţi peste obraz pe toţi vrăjmaşii mei şi zdrobeşti dinţii celor răi. La Domnul este scăparea; binecuvântarea Ta să fie peste poporul Tău!

Psalmul 3 descrie unul din rezultatele dezastruoase ale păcatului regelui David cu Bat-Şeba, soţia lui Urie, hetitul. David se căise, îşi recunoscuse păcatul înaintea profetului Natan. Era necesar în acelaşi timp să secere ceea ce a semănat. În rugăciunea sa ca reacţie împotriva răzvrătirii lui Absalom, propriul său fiu care se auto-proclamă drept urmaşul la tron, David Îl descoperă pe Dumnezeu ca fiind scutul şi slava sa. În urma rugăciunii sale împăratul primeşte răspuns de la Dumnezeu şi asta îi linişteşte inima. El poate să doarmă liniştit pentru că Dumnezeu îl păzeşte fiindu-i un permanent sprijin. Expresia „zecile de mii de popoare” antisemite depăşeşte cu mult oastea răzvrătitului Absalom. Credem că această expresie este folosită în sens profetic şi anticipează coaliţiile de popoare care se vor ridica de-a lungul timpului împotriva lui Israel. Regele David apelează din nou la Domnul şi capătă salvare în faţa dinţilor celor răi. Dumnezeu va interveni în mod direct la sfârşitul timpului, prin Fiul lui David, Domnul Isus Hristos, şi-l va salva din nou pe Israel din faţa lui Gog şi a aliaţilor lui aşa cum scrie în Ezechiel 38 şi 39. Mânia lui Dumnezeu este gata să se descopere împotriva fiilor neascultării, dar binecuvântarea Sa se va opri asupra celor răscumpăraţi.