RUGĂCIUNE PENTRU TRIBUL LUI BENIAMIN ÎN PERICOL SĂ DISPARĂ

Jud. 21.1-4 Bărbaţii lui Israel juraseră la Miţpa, zicând: „Niciunul din noi să nu-şi dea fata după un beniamit.” Poporul a venit la Betel şi a stat înaintea lui Dumnezeu până seara. Au ridicat glasul, au vărsat multe lacrimi şi au zis: „Doamne Dumnezeul lui Israel, pentru ce s-a întâmplat aşa ceva în Israel, să lipsească astăzi o seminţie întreagă din Israel?” A doua zi, poporul s-a sculat dis-de-dimineaţă; au zidit un altar şi au adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire.

În confruntarea armată dintre beniamiţi şi restul poporului Israel au pierit, pe parcursul a trei lupte cca. 65100 luptători, din care 40000 aparţineau celorlalte triburi diferite de Beniamin. Cel mai mare pericol a fost dispariţia cu desăvârşire a seminţiei lui Beniamin, care nu trebuia să dispară întrucât urmaşii lor aveau să facă parte dintre evreii întorşi din Babilon în Ierusalim pentru reconstruirea Templului, cum scrie în Ezra 1.5: „Capii de familie din Iuda şi Beniamin, preoţii şi leviţii, şi anume toţi aceia al căror duh l-a trezit Dumnezeu, s-au ridicat să meargă să zidească în Ierusalim Casa Domnului.” În Noul Testament, în Epistola către Filipeni, capitolul trei, ni se spune că apostolul Pavel, cel mai mare slujitor şi vestitor al Evangheliei se trăgea din seminţia lui Beniamin. În Apocalipsa 7.8 ni se spune că douăsprezece mii de evrei din Beniamin vor fi pecetluiţi de către un înger „care se suia dinspre răsăritul soarelui”, împreună cu alţi 132000 de evrei din celelalte seminţii, pentru lucrarea lui Dumnezeu din perioada necazului cel mare. Iată doar câteva argumente prin care am demonstrat că nu era planul lui Dumnezeu ca urmaşii lui Beniamin să dispară din istorie. Acest pericol a apărut odată cu încercarea israeliţilor fanatici de a face dreptate cu puterea armelor. Acest gând provenea în mod sigur din mintea diavolului care este cel mai mare ucigaş din univers. În vremea noastră teroriştii sunt căutaţi prin serviciile secrete care se luptă să reducă la minim victimele din societatea civilă. În textul redat mai sus din Jud. 21 vedem cum Duhul Sfânt a mişcat inima unora din poporul Israel care au venit la Betel şi au plâns înaintea Domnului rezultatele acestei tragedii cu privire la dispariţia prin lupta armată a seminţiei lui Beniamin. Nu mai rămăseseră decât şase sute de beniamiţi. Înainte ca aceşti beniamiţi rămaşi în viaţă să-şi refacă familiile distruse „poporul s-a sculat dis-de-dimineaţă; au zidit acolo un altar şi au adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire.” Întotdeauna Dumnezeu are soluţii la crizele noastre fără ieşire cu condiţia să-L căutăm cu rugăciune, în conformitate cu promisiunile Bibliei.