REALITATEA CRĂCIUNULUI

„Toți cei ce i-au auzit s-au mirat…” (Luca 2:18)

Pentru a prețui cu adevărat istoria Crăciunului, trebuie să iei în considerare trei lucruri: 1) Pe cine a chemat Dumnezeu s-o povestească. Pe păstori! În Palestina secolului întâi, păstorii erau considerați cea mai de jos pătură socială. Cu toate acestea, Dumnezeu pe ei i-a ales să spună cea mai extraordinară povestire. S-ar putea ca unii dintre noi s-o pună la îndoială sau chiar s-o nege. Nu și păstorii, ei „au istorisit ce li se spusese” (v. 17). Acest fapt este un răspuns la întrebarea: „Ar putea folosi Dumnezeu pe cineva ca mine?” Da, nu trebuie să fii un învățat. Doar spune-le oamenilor ce ai văzut, ce ai auzit și ce schimbare a făcut Domnul Isus în viața ta! 2) Răspunsul celor care au auzit povestirea. „Toți cei ce i-au auzit s-au mirat…” Harul lui Dumnezeu este măreț: „Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neținându-le în socoteală păcatele lor, și ne-a încredințat nouă propovăduirea acestei împăcări.” (2 Corinteni 5:19). Evanghelia nu este o părere bună, sau un sfat bun, este Vestea cea Bună! Că datoria păcatului tău este anulată, că registrele contabile au fost aduse la zi, și acum poți avea o relație cu Dumnezeu, punându-ți încrederea în Hristos. Mai simplu de atât nu se poate! 3) Rolul Mariei în această povestire. „Maria păstra toate cuvintele acelea și se gândea la ele în inima ei.” (Luca 2:19). Ea dorea să înțeleagă care este planul lui Dumnezeu și ce legătura avea acest plan cu ea. Și tu trebuie să faci la fel! Dumnezeu nu Se schimbă, dar El lucrează, iar tu trebuie să ții pasul cu El. Au fost multe lucruri pe care Maria nu le-a înțeles despre voia lui Dumnezeu, dar a acceptat-o și s-a supus. Același lucru Îl cere Dumnezeu și de la tine!