PREŢUL ATITUDINII CRITICE - 2

"Măria şi Aaron au vorbit împotriva lui Moise... Şi Domnul a auzit-o." Numeri, 12:1,2
Deşi o atitudine critică nu-ţi distruge relaţia cu Dumnezeu, cu siguranţă îţi va afecta capacitatea de a te bucura de dragostea şi prezenţa'Sa, Măria şi Aaron au început prin a-l critica pe fratele lor, Moise şi au ajuns să simtă consecinţele mai ales în relaţia cu Dumnezeu. De ce? Pentru că_EI acordă atenţie modalităţii în care îi tratăm pe ceilalţi!
însă de ce Dumnezeu face o aşa mare "tragedie" din asta? Pentru că atunci când alegi să păcătuieşti. alegi să suferi Tot ceea ce clasifică Domnul drept păcat are capacitatea de a te răni. Ceea ce doreşte EI să spună când zice "Nu critica", este "Nu te răni singur". El mai spune: "O atitudine critică este opusul a ceea ce te-am creat să fii. Peştii au fost creaţi să înoate, păsănlu să zboare, iar tu ai fost creat să ai părtăşie cu Mine. O atitudine critică împiedică materializarea acestui lucru." Chiar şi oamenii care nu se pretind religioşi observă efectele negative ale criticii asupra celor din jur. Doctorul David Fink, autorul cărţii "Release from Nervous Tension", a studiat mii de oameni cu tulburări emoţionale şi mintale. El a observat existenţa a două grupuri: unul plin de tensiune şi unul plin de linişte. Treptat a început să iasă la iveală 'un fapt: grupul de oameni tensionaţi era compus din oameni care căutau nod în papură, critici constanţi ai oamenilor şi lucrurilor din jurul lor. Oamenii din grupul celălalt erau persoane iubitoare 'care-şi acceptau semenii. Fără îndoială, obiceiul criticii este un mod de viaţă distructiv.
Criticile sunt autoînălţătoare. Oswald Chambers a scris: "Fereşte-te de orice te pune în postura unei persoane superioare." Asta face critica: mă scoate din centru atenţiei, dar mă înalţă, punându-mă în postura omului "ştie". Reduce durerea de a fi în centrul luminii reflectoarelor însă oferă satisfacţia de a manevra reflectoarele, într-un mod crud, te poate face să te simţi bine exercitând presiuni asupra altora. Celorlalţi le este mult mai greu să-mi privească viaţa când asupra lor este îndreptat fascicolul puternic al criticii. Ai grijă să nu te trezeşti gândindu-te': "Dacă nu voi reuşi în această lume prin ceea ce fac, voi i/buti prin descoperirea lucrurilor pe car? alţii ar trebui să le facă mai bine." Critica este dureroasa. Bietul Moise; deodată fratele şi sora sa, s-au întors împotriva lui. Deoarece suntem cunoscuţi cel mai bine de cei mai apropiaţi nouă, sun¬tem vulnerabili în mod constant. Ca părinţi lăsăm vieţile copiilor noştri să devină scene de măcel, creând mereu o atmosferă plină de critică. Poate citeşti aceste cuvinte gândindu-te ia unul dintre părinţii tăi, reuşind rareori să te concentrezi, deo_arece îţi apare mereu în minte imaginea celui mai mare critic al tău. Cuvintele sale îţi sună mereu în minte: "Niciodată n-o să fii bun de nimic!" Cum ar trebui să răspunzi criticii? Ne spune Pavel: "Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n-aş fi robul lui Hristos." (Galateni, 1:10) Redu sonorul criticilor! Concentrează-te asupra a ceea ce crede Dumnezeu despre tine, şi viaţa ta va prinde din nou altitudine. De ce? Pentru că doar ce crede Dumnezeu despre tine are importanţă!