Prestigiul

   „ ...înaintea Domnului am jucat. Vreau să mă arăt şi mai de nimic decât de data asta şi să mă înjosesc în ochii mei." 2 Samuel 6:21-22

   Renumitul violonist italian Paganini a auzit cândva un cunoscut concert simfonic al compozitorului francez Hector Berlioz. Aceasta a trezit în el dorinţa de a reprezenta în premieră ca şi solist un concert de vioară al aceluiaşi compozitor. Cu permisiunea lui Berlioz, Paganini a început lucrarea. Dar când a terminat partitura, a fost complet dezamăgit: concertul nu îi reclama suficientă virtuozitate, iar după părerea sa orchestra ocupa prea mult spaţiu, aşa încât solistul - el însuşi - nu se afla suficient în punctul central. Astfel a renunţat la planul său, pentru că i se părea prea puţin favorabil pentru renumele său.

    Câtva timp mai târziu, un alt violonist s-a preocupat cu aceeaşi bucată. Reprezentaţia în premieră a fost un mare succes, criticii întrecându-se în laude. Pentru Paganini, care se afla în sală, a fost o pastilă amară, văzând că un altul culegea roadele care, de altfel, le-ar fi putut avea el.

   La fel ca Paganini, mulţi oameni încearcă să se prezinte pe sine pentru a culege cât mai multă onoare în lume. Dacă cineva nu le apreciază performanţele, atunci se simt foarte ofensaţi. Grav este că nu se străduiesc să fie recunoscuţi de Cel a cărui sentinţă este decisivă: Dumnezeu. Doar cei care se smeresc sunt recunoscuţi de El.