Pomul cunoașterii (1)

Pomul cunoașterii (1)

Pomul cunoașterii -răului-

Genesa 2:9. „Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi plăcuți la vedere și buni pentru hrană, precum și Pomul Vieții, în mijlocul grădinii, și Pomul Cunoașterii Binelui și a Răului.”

Sună bine așa-i, Pomul cunoașterii binelui și răului. Înțelegem că în acest -pom- era, „bun” și rău, moarte și „viață”. Ceea ce înseamnă -rău- toți știm și că mâncând din acest -rău- suntem amenințați cu moartea. Acum vorbim despre moartea spirituală, în care trăiești mâncând -răul- din acest pom. Mai mult sau mai puțin fiecare se păzește de-rău- și totuși lumea zace în acest flagel, conștientă că -răul- nu este niciodată -bine-, însă omul căzut a ajuns să iubească -răul- și de multe ori să urască -binele- ori să-l respingă. Acest flagel a continuat din Eden și până astăzi. Omul se naște cu -răul- în el. Încă din primele luni de viață bebelușul știe să ne mintă. Este acolo în el „sămânța” -răului-. Șmecheria celui rău era dorința ca omul să cunoască -răul- înșelându-l că Dumnezeu „nu vrea” ca el să fie ca El. Mintea omului a fost întunecată și uitase că el este Chipul lui Dumnezeu și „este” ca Dumnezeu. Uita-se relația și părtășia lui cu Dumnezeu și că nimic nu-i lipsea în această ordine binecuvântată alături de Creatorul său. Pentrucă -răul- vine de la cel rău, Dumnezeu vroia să cruțe omul de această viață rea și dezordonată a trăirii în rău și consecințele lui. Oare Dumnezeu cunoștea -răul-? Pentru că El este atotputernic și atotștiutor El cunoștea -răul- și chiar consecințele lui, dar nu-l cunoștea prin experimentare, practicare și părtășie cu el, ci din statutul Lui de Creator a toate ce există în cer, pe pământ și sub pământ. Toate sau făcut prin El și pentru El. Când satan, lucifer s-a ridicat în cer împotriva lui Dumnezeu, El l-a descoperit în tot planul lui și fără discuții l-a aruncat din cer jos, de unde are acces la înșelerea omului în continuare, dacă omul se împotrivește Voii lui Dumnezeu de salvare a lui prin Hristos și Crucea Lui, ascultând Evanghelia Harului lui Dumnezeu. Omul poate fi salvat din această cădere în neascultare și necredință, prin „credința” în Dumnezeu. Oare cine poate crede acest mare Adevăr? Acela va fi adus la Viață, din această moarte adică din despărțirea omului de Creatorul lui și va avea ocazia să intre în relația binecuvântată cu El, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt pentru vecie, începând de aici, acum și pentru totdeauna. Acum vei zice, bine, dar de ce a pus acest pom rău în grădină, putea să lase doar Pomul Vieții, pe lângă toți ceilalți buni pomi. Da, putea, că El poate totul, dar în dragostea Lui necondiționată pentru omul creat, nu-l vroia un robot, ci dorea ca și omul să-L iubească și să-L slujească din voință proprie și nu condiționat. Doar un singur pom i-a interzis, pomul cunoașterii -binelui- și -răului-. Acum ce nevoie mai avea omul de -binele- din acest pom, când el mînca din Pomul Vieții când vroia? Doar că pofta ochilor l-a înșelat, vroia -răul-. și l-a avut. A aruncat toată rasa omenească într-un hău, de unde nu mai putea niciodată ieși singur. Dar glorie lui Isus, El ne-a salvat, prin credința în El, la Cruce. Să cujetăm un pic la ceea ce omul a pierdut și noi acum putem readuce prin schimbarea minții și credință în jertfa Domnului Isus. Amin!

(Va urma -binele-, tot din pomul cunoașteri)