Oboseală de mai

Există un fel de oboseală a spiritului de care profită întotdeauna păsările gândurilor negre, ce ciugulesc din bucuria zilei de azi ca din ficatul lui Prometeu.

Lumea aleargă căutând democartic o bucată de pâine dintr-un coș de gunoi sau un Iphone placat cu aur în magazinele centrale.

Morții se ard repede iar cenușa lor îngrașă pământul pâinii viitoare tot mai puțină și plină de chimicalele creșterii repede.

În România a început campania electorală în tonul obișnuit, adică de la mârlănii la înjurături și  pumni dați în bărbia dușmanului de altă culoare. Guvernul se chinuie să pună de două săptămâni un ministru al Educației dar oferta e plină de mangi și camere de luat vederi la bac.

Afară plouă peste pomii cărora le-au căzut floarea prea devreme, zdrobită de îngheț...  La vară o să fie merele listate la bursă.

Biserica e deja în vacanța de vară dar ea e în vacanță demult, vacanță ce așează praful morții pe bănci și pe baptistiere.

Sărbătorim în curând înălțarea la cer dar nu mai stăm cu ochii pironiți acolo ci în magazine ca să prindem ceva ieftin și de care nu avem nevoie...

Viața e totuși frumoasă pentru că este. Neantul nu-i altceva decât neputința de a colora umbrele serii de mai, seri cu greieri și Minulescu.

Închideți televizorul, luați-vă câinele și ieșiți pe câmp. Mierlele speriate ce-și vor lua zborul de lângă piciaorele voastre ude vă vor da certitudinea că nu sunteți statui.

V l a d i m i r _ P u s t a n                     

« înapoi