O stea rasare din Iacov

"Cand au vazut ei steaua, n-au mai putut de bucurie." (Matei 2,10)

Profetia mesianica se raspandise, o data cu iudeii, in cele mai indepartate colturi ale lumii civilizate. In noaptea nasterii, o lumina ciudata si misterioasa a aparut pe cerul miazanoaptei. Ea a persistat, cu toate ca nici un astrolog nu o trecuse mai inainte pe hartile ceresti. Impresionati de aceasta, magii rasaritului si-au studiat sulurile pentru a gasi semnificatia noului semn. Probabil ca au citit in Numeri 24,17: "O stea rasare din Iacov". Printr-un vis, ei au fost invatati sa plece si sa-L caute pe Mesia. "Asemenea lui Avraam, la inceput ei nu au stiut incotro aveau sa mearga, dar au urmat drumul pe care li-l arata steaua calauzitoare."
Popoarele din Bazinul Mediteranean considerau, la vremea aceea, ca Rasaritul insemna Siria, Arabia si Mesopotamia. Pentru a ajunge la Ierusalim din aceasta zona, era nevoie de mai bine de o luna de mers pe jos sau de cateva saptamani de mers calare. Probabil ca pentru magi, timpul acesta a fost insa ceva mai lung, intrucat ei nu puteau calatori decat noaptea, atunci cand steaua era vizibila. "Acea stea era o grupa indepartata de ingeri luminosi, dar magii nu stiau lucrul acesta". Magii au sosit la Ierusalim in preajma timpului consacrarii lui Isus la templu. Ajungand pe varful Muntelui Maslinilor, ei au privit in jos, catre Ierusalim. Cu siguranta ca acolo aveau sa gaseasca pe cineva care sa le spuna despre Hristos si despre steaua Lui. Dumnezeu ii indrumase mai intai la Ierusalim, si nu la Betleem, pentru a atrage atentia conducatorilor iudei catre nasterea lui Hristos. Vizita magilor a starnit interesul, dar conducatorii iudei s-au simtit ofensati la gandul ca neamurile aflasera inaintea lor despre acest eveniment.
Irod simtea ca impotriva lui se urzeste un nou complot. Prin obarsie, el era idumeu, iar acest nou Print apartinea liniei davidice. Chemandu-i pe preotii cei mai de seama si pe carturari, sau pe "pastratorii legii", Irod i-a intrebat cu privire la profetia mesianica. La inceput, ei au ezitat sa-i raspunda, dar cand au fost amenintati, ei au cercetat mai adanc in Scriptura. "`In Betleemul lui Iuda`, i-au raspuns ei, `caci iata cea fost scris prin proroocul : " (Matei 2,5.6). Poate ca preotii si conducatorii cautasera si gasisera singuri locul nasterii sau considerasera ca ar fi fost sub demnitatea lor sa cerceteze povestea pastorilor. Oameni bogati dintre neamuri si pastori, cu povesti ciudate, nu au fost de ajuns ca sa-i determine pe acestia sa parcurga cele cinci mile pana la Betleem!