„O LUCRARE LĂUNTRICĂ” (2)

„Vă este de folos să Mă duc, căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi.” (Ioan 16:7)

Chiar dacă ucenicii sufereau în inima lor din cauza plecării Domnului Isus, El i-a asigurat că asta era spre folosul lor, pentru că astfel li se deschidea o cale și un timp de-a face și ei ceea ce a făcut Isus. Faptul că au ajuns sub o „nouă conducere” nu însemna sfârșitul, ci continuarea lucrării lui Hristos, întrucât Duhul Sfânt a preluat ștafeta din mâinile Fiului și a pus-o într-ale lor. Fiul avea să plece, dar Duhul lui Dumnezeu „va rămâne cu ei în veac” (Ioan 14:16). Acesta era „folosul” lor! Duhul Sfânt avea să intre în trupurile lor omenești și să locuiască în ele pentru totdeauna! Acest lucru nu reprezintă numai o legătură preliminară vagă, ci Duhul lui Dumnezeu ne alege ca să fim locuința Lui permanentă. Te-ai gândit vreodată ce avantaj îți conferă lucrul acesta? De exemplu, te-ai putea trezi mâine dimineață stresat, îngrijorat și iritat, iar aceste sentimente îți vor influența cu ușurință toată ziua. Dar pentru că Duhul Sfânt locuiește în tine, aceste lucruri nu trebuie să pună stăpânire peste tine. Apostolul Pavel scrie: „Nu știți că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuiește în voi?” (1 Corinteni 6:19). Odată ce accepți această promisiune prin credință, devii Templul lui Dumnezeu. Poți fi la locul de muncă, în mașină, ducând copiii la școală, în așteptarea rezultatelor de la biopsie, la înmormântarea celui mai bun prieten al tău, sau în orice ipostază din trăirea ta zilnică – Duhul lui Dumnezeu este cu tine în fiecare clipă! Acum înțelegi de ce Domnul Isus le-a spus ucenicilor că este bine ca El să plece, dar că le va trimite Duhul Sfânt? Orice faci, nu lăsa ca adevărurile care îți pot schimba viața să treacă pe lângă tine!