O INIMĂ PENTRU CEILALȚI

„Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac, căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte.” (Psalmul 41:1)

În 18 decembrie 1933, într-un ziar din Canton, Ohio, a apărut un anunț curios: „O persoană care a trăit și experimentat Marea Criză economică vrea să ajute 75 de familii nefericite. Donatorul anonim, cunoscut doar sub numele de „B. Virdor”, trimite 750 de dolari pentru a răspândi bucuria Crăciunului”. Tot ce trebuiau să facă cititorii era să-și descrie situația într-o scrisoare și s-o trimită prin poștă la „livrare generală”. Apelurile curgeau în valuri. Ciudat, dar nimeni nu cunoștea niciun „B. Virdor”… așa că lumea începuse să se întrebe dacă acea persoană chiar exista! Apoi, în decurs de o săptămână, au început să sosească cecuri în toate casele din zonă. Majoritatea erau modeste, de aproximativ cinci dolari, și toate erau semnate „B. Virdor”. De-a lungul anilor care au urmat, deși povestea a tot fost spusă, identitatea filantropului a rămas necunoscută. Apoi, în 2008, la mult timp după moartea sa, nepotul său a deschis o valiză neagră zdrențuită, care aduna praf în podul părinților săi. Atunci au fost găsite scrisorile din decembrie 1933, împreună cu 150 de cecuri anulate. Deci, B. Virdor era de fapt Samuel J. Stone, iar pseudonimul era compus din primele litere ale numelor fiicelor sale Barbara, Virginia și Dorothy. Interesant este faptul că Sam Stone nu avea nimic special; avea 15 ani când familia sa emigrase din România și se stabilise într-un ghetou din Pittsburgh. Tatăl lui Sam i-a ascuns pantofii ca să nu poată merge la școală, forțându-l pe el și pe cei șase frați ai săi să confecționeze țigarete în podul casei. În cele din urmă, Sam a plecat de acasă pentru a lucra pe o șalupă și apoi într-o mină de cărbune… În momentul în care Marea Depresiune a lovit, el deținea un mic lanț de magazine de îmbrăcăminte și trăia într-un confort relativ. Cu toate acestea, el avea o inimă pentru ceilalți… iar acțiunile sale au dovedit-o! Se poate spune același lucru și despre tine?