NU TE MAI ASCUNDE!

„Domnul Dumnezeu a chemat pe om şi i-a zis: „Unde eşti?” (Geneza 3:9)

Când nu ai o părere prea bună despre tine însuți, vei ajunge să te folosești de muncă, mâncare, relații, bani, ori substanțe care modifică starea de spirit pentru a ridica un zid și a-i împiedica pe oameni să se apropie de tine. Însă relațiile de durată se pot clădi numai când nu te mai ascunzi, când devii transparent față de ceilalți. O altă tactică de a te ascunde este focalizarea asupra altora, și analizându-i: „Cum de ea și-a cumpărat o casă nouă, iar eu nu?” sau „De ce a primit el postul, și nu eu?” Felul acesta de gândire te face doar să te simți nefericit. Dar mai rea decât prefăcătoria înaintea oamenilor este prefăcătoria înaintea lui Dumnezeu. Când Dumnezeu l-a întrebat pe Adam „Unde ești?”, El știa deja răspunsul. Atunci, de ce l-a mai întrebat? Pentru că dorea ca Adam să își dea seama unde este și ce a devenit. Eric Hoffer, un filosof american și autorul cărții „Adevăratul credincios”, a spus: „Cel mai tare mințim când ne mințim pe noi înșine!” Până nu te confrunți cu adevărul despre tine însuți, ți se va părea greu să discuți cu Dumnezeu. Te vei simți singur și înstrăinat. Te vei lupta să-i privești pe oameni în ochi, ca să nu vadă sau să nu-și dea seama cine ești tu cu adevărat. Ce trebuie să faci? Să ieși din ascunzătoare, să te pleci pe genunchi și să te rogi (în acord cu Filipeni 2:13): „Tată, știu că mă iubești. Nimic nu poate schimba lucrul acesta și nu îmi poate fura bucuria – decât propriile mele îndoieli și refuzul de a crede. Tu m-ai iubit înainte de a mă naște, m-ai întocmit conform planului Tău, m-ai răscumpărat, mi-ai dăruit un scop nou în lume și lucrezi zi de zi ca să mă transformi într-un om după placul Tău!” Amin? Așadar, nu mai trebuie să te ascunzi!